Ce ne așteaptă în 2023? Carnea crescută în laborator vine în magazin. Americanii au aprobat puiul artificial

Dacă anul 2022 ne-a învățat ceva, este că lucrurile pe care le considerăm de la sine în prezent nu sunt garantate mâine. Va aduce anul viitor sfârșitul lui Twitter? Desființarea criptomonedelor? Bilete la prețuri accesibile pentru Taylor Swift? O formă complet nouă de democrație? S-ar putea să nu putem prezice ce va evolua sau chiar dispărea în 2023, dar avem o idee destul de bună despre tendințele care ar putea lua lumea cu asalt în următoarele 12 luni.

NYP a consultat experți dintr-o gamă largă de domenii pentru a afla părerea lor despre marile schimbări care vor face ca anul 2023 să fie atât de memorabil. Iată la ce ne putem aștepta în anul 2023:

Carnea „falsă” crescută în laborator a parcurs un drum lung din 2013, când cofondatorul Google, Sergey Brin, a plătit 330.000 de dolari pentru primul burger creat din celulele stem ale unei vaci vii. Dar lucrurile au luat o mare întorsătură la începutul acestui an, când Food and Drug Administration a finalizat o „consultare înainte de introducerea pe piață” a puiului crescut în laborator de către compania californiană Upside Foods. FDA nu a mai avut „nicio altă întrebare” cu privire la siguranța produsului, aducând carnea cultivată în laborator cu un pas mai aproape de meniurile restaurantelor și de rafturile magazinelor alimentare.

FDA a aprobat puiul artificial

Upside Foods, cu sediul în California, a avut o mare victorie în 2022, când FDA a finalizat analizele inițiale ale produselor sale din carne cultivată în laborator fără a avea preocupări majore. Dacă totul merge bine, „carnea” Upside (cum ar fi burgerul de pui artificial) va apărea în curând în farfuriile din întreaga țară, una dintre numeroasele proteine bioingineriale aflate acum în curs de dezvoltare de către concurenți.

Un purtător de cuvânt al Upside a declarat pentru NY Post că încă mai așteaptă aprobarea autorităților de reglementare – USDA trebuie să efectueze inspecțiile la instalația de producție – dar puiul lor crescut în laborator va fi în curând în meniul de la Atelier Crenn din San Francisco, unde „bucătarul cu trei stele Michelin Dominique Crenn și-a pus ștampila de aprobare pe produsele noastre”.

Marea întrebare este: o vor aproba consumatorii? Potrivit sondajelor de opinie publică, în SUA doar persoanele foarte în vârstă și cele mai puțin educate se împotrivesc consumului de proteine crescute în laborator. Iar investitorii au băgat deja aproximativ 2 miliarde de dolari în carnea cultivată pe celule – care include start-up-uri concurente precum Gelatex Technologies și Eat Just – doar în ultimii doi ani, potrivit datelor Crunchbase.

#laborator #pui #carne

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.