Ce salarii au angajații din reprezentanțele ZARA din România? Ai vrea să lucrezi la ei?

Se pare că Zara este atentă la nevoile angajaților din România, întrucât oferă salarii consistente, potrivit money.ro. Pe lângă salarii „bunicele” angajații mai au și facilități precum bonusuri și tichete de masă.

O vânzătoare de la Zara încasează un salariu lunar de 2.500 RON (aproximativ 510 euro). Mai exact, o vânzătoare Zara România primește lunar un salariu de 1.950 RON net (aproximativ 395 de euro), la care se adaugă un bonus de 100 RON (21 euro) (pe lună și tichete de masă de 300 RON (aproximativ 61 de euro). Astfel, se ajunge la un total de 2.350 de RON lunar (475 de euro lunar).

Ce salarii au angajații din reprezentanțele Zara din România

Un manager de la Zara în schimb are un salariu lunar de 2.000 de RON (405 euro), la care se mai adaugă tichete de 300 de lei românești (61 euro), dar și un comision de vânzări de 1.500 RON (304 euro).

Un manipulator de marfă are un salariu de 1.300 de lei românești (263 de euro), în timp ce un sales asistant part-time ajunge să încaseze 1.500 de lei (304 euro).

#vanzator #sales asistant #part-time #manager #zara #salariu #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță trage un semnal de alarmă dur în urma analizei celor mai recente date publicate de Biroul Național de Statistică: industria Republicii Moldova este în stagnare profundă, cu tendințe clare de regres structural. Deși în perioada 2016–2019 s-au înregistrat creșteri modeste ale producției industriale, acestea au fost complet anulate de prăbușirile consecutive din ultimii trei ani.

După o aparentă redresare în 2021, când producția industrială a crescut cu 12,1%, au urmat scăderi severe în 2022 și 2023, de -5,1% și -3,6%, iar în primul trimestru al anului 2025 industria a pierdut încă 1,2%. În doar trei ani, Republica Moldova a pierdut peste 10% din volumul său industrial, revenind practic la nivelul anului 2015 – un progres net de doar 3% în zece ani, pe care Ioniță îl califică drept „stagnare absolută”.

Industria alimentară a înregistrat o scădere de aproape 20%, cu efecte vizibile și directe asupra exporturilor. Industria textilă a pierdut 11%, afectând grav segmentul lohn – unul dintre principalele motoare de export ale Moldovei. Sectorul automotive, cel mai mare domeniu industrial orientat spre export, a înregistrat un colaps de 11%, o prăbușire ce ar putea avea efecte pe termen lung dacă nu este doar sezonieră.

Veaceslav Ioniță subliniază că ciclurile de creștere din industrie sunt fragile, temporare și urmate de scăderi masive, iar în lipsa unei strategii industriale coerente, a politicilor de sprijin pentru sectoarele competitive și a investițiilor în modernizare, industria moldovenească rămâne captivă într-un cerc vicios de regres.

Această stagnare structurală generează consecințe grave: disparițița locurilor de muncă, migrație accelerată, pierderea capacităților autohtone de producție și înlocuirea produselor moldovenești cu importuri. Toate acestea subminează nu doar competitivitatea economică, ci și securitatea economică și bugetară a țării.

„Industria Moldovei este în cădere liberă de trei ani. Fără o direcție clară, fără investiții, fără politici industriale eficiente, orice creștere conjuncturală devine un simplu miraj. Și întrebarea rămâne: cât timp ne mai permitem să stăm pe loc?” – concluzionează Ioniță.