Ce se va întâmpla cu Putin dacă Rusia va pierde războiul cu Ucraina: 3 scenarii posibile

15 Mart. 2023, 05:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Mart. 2023, 05:45 // Actual //  bani.md

Președintele rus ar putea fi înlăturat de la putere dacă Rusia nu va obține victoria în Ucraina. Întrebarea e cum se va produce această mișcare.

„Operațiunea militară specială” care ar fi trebuit să ducă la capitularea Kievului în câteva zile s-a transformat într-un război de uzură, în care armata rusă caută cu disperare să obțină măcar o victorie, chiar și fără importanță strategică, la Bahmut.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus luni că obiectivele Rusiei pot fi atinse doar prin mjloace militare, excluzând negocierile de pace, ceea ce Newsweek consideră că reprezintă o recunoaștere implicită a faptului că șansele de victorie se reduc.

Dacă Putin nu obține victoria în termenii lui, ar putea fi forțat să renunțe la funcția de lider, crede Boris Bondarev, un fost diplomat rus care și-a dat demisia în semn de protest după invadarea Ucrainei, anul trecut.

Acesta a spus pentru publicația americană că în această situație cercul de putere de la Moscova ar putea ajunge la concluzia că nu mai are nevoie de Putin.

„Cred că odată ce-și iau rămas bun de la iluzii și se trezesc într-o nouă realitate în care Putin nu mai poate oferi nimic – doar teamă și unele amenințări cu represiunea împotriva propriului popor – asta va schimba situația”, a spus Bondarev.

Vlad Mikhnenko, expert în transformarea post-comunistă a Europei de Est și a fostei Uniuni Sovietice la Universitatea Oxford, merge pe trei scenarii în cazul unei înfrângeri a Rusiei. „Multe, dacă nu totul, depind de maniera înfrângerii”, a precizat el pentru Newsweek.

1. Prăbușirea rapidă a frontului

Primul scenariu, cel al unei retrageri haotice provocate de o ofensivă ucraineană pe unul sau mai multe fronturi, include „o panică imensă printre cei 600.000 de militari ruși desfășurați în Crimeea după anexarea din 2014 și printre colaboratorii rușilor, care vor încerca să scape”.

Retragerea în panică va duce la prăbușirea rapidă a liniei frontului. „Situația în Moscova va evolua rapid, cu siloviki (membrii elitei din securitatea Rusiei – n.red.) care-l vor da jos de la putere pe Putin. El nu va avea ocazia să declanșeze o armă nucleară, așa cum se tem mulți, întrucât acel ordin ar fi cu siguranță sabotat pe multiple niveluri”, a explicat Mikhnenko.

2. Dezertarea în masă, după luni de chin

Un alt scenariu ar putea fi o retragere a trupelor ca în Primul Război Mondial, similară înfrângerii armatei ruse din 1916-1917: războiul de uzură actual va continua pe termen lung, iar soldații ruși, prost echipați și nesusținuți, vor sta luni la rând în tranșeele reci, pline de noroi, sub bombardamentele tot mai intense ale artileriei ucrainene, până când vor dezerta în masă, ducând la căderea frontului.

Spre deosebire de primul scenariu, în această variantă, situația s-ar dezvolta mai încet și mai puțin dramatic, oferindu-i lui Putin destul timp pentru a cere o încetare a focului sau un acord pe termen scurt în aproape orice condiții. „Încă o dată, bombele atomice n-ar fi folosite, întrucât dezertând soldații ruși, n-ar mai fi nicio armată care să folosească o deschidere pe care ar putea să o facă o lovitură nucleară”, a spus expertul.

În acest scenariu, Putin ar accepta să se retragă încet pentru a-i face loc unui nou lider, pe baza garanției oferite de siloviki că nu va fi judecat.

3. Declararea „victoriei” și ieșirea din scenă a lui Putin

Mikhnenko spune că în al treilea scenariu războiul va dura încă doi ani, ducând la creșterea nemulțumirii în Rusia, retragerea lentă a Rusiei din anumite zone și apărarea liniei frontului în altele.

„În acest caz, siloviki, susținuți de elitele economice și financiare, ar încerca să negocieze o înțelegere cu Putin să declare ‘o victorie’ împotriva Occidentului, să susțină că Rusia nu a pierdut, că și-a apărat patria, dar să-i cedeze puterea unui succesor desemnat”, a spus expertul.

„Spre deosebire de primele două scenarii, acesta este unul în care Putin are mai mare putere de negociere și o șansă de a-și salva viața”, a precizat el.

Putin caută orice mică victorie de care să se agațe

Bondarev sugerează că Putin ar putea încerca să prezinte chiar și cea mai mică reușită pe front ca pe o victorie. „Dacă ia câteva sate, atunci poate spune că e o victorie, că i-a învins pe ucraineni, că a apărat națiunea, și să dea vina pe ucraineni și pe Occident că nu au dorit să negocieze pacea în acești termeni”, consideră fostul diplomat. „Cred ca dacă lui Putin i se permite să facă asta, el poate spune că a învins și va încerca să o prezinte poporului ca pe o victorie”, a adăugat el.

Bondarev nu este sigur că Putin va reuși să convingă populația, fiindcă „cei mai mulți oameni nu vor război, vor pace”. „Lui Putin îi va fi greu să-și convingă elita că această victorie a meritat toate pierderile (…). Nu cred că ei ar fi foarte fericiți pentru asta, că gata, pot să ia câteva sate ucrainene și asta ar compensa toate pierderile”, a spus el.

Grigori Iavlinski, fondatorul partidului rus Iabloko, formațiune social-liberală cu o prezență în mai multe parlamente regionale, a spus pentru revista americană că propaganda poate influența modul în care ar fi prezentată o înfrângere a Rusiei.

„Rusia este extrem de autoritară, așa că poporul rus este sub o enormă influență a propagandei și fricii. Totul depinde de ce fel de propagandă va fi în Rusia și de cum vor fi explicate lucrurile. Foarte des, situația e foarte departe de realitate”, a subliniat el.

Dacă Putin va prezenta războiul ca pe o victorie, chiar dacă nu a ieșit cum vrea el, atunci orice exprimare a nemulțumirii sau a rezistenței „va fi foarte greu de răspândit”, crede Bondarev. „Fiindcă oricine nu este foarte bun în găsirea informațiilor va spune: ‘Bun, Putin zice că am câștigat, încă suntem o țară mare’. Această situație nu ar trebui să se întâmple. Putin nu va avea nimic de arătat, doar victoria. Ar trebui să fie umilit”, a mai spus fostul diplomat rus.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

19 Dec. 2025, 19:30
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Dec. 2025, 19:30 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII