Ce spune șefa FMI despre creșterea economică în 2023

Este foarte posibil ca Fondul Monetar Internaţional (FMI) să nu îşi revizuiască, în jos, prognozele referitoare la o creştere de 2,7% a economiei mondiale în 2023, a declarat joi seara directorul general al instituţiei financiare internaţionale, Kristalina Georgieva, adăugând că temuta explozie a preţului petrolului nu s-a materializat iar piaţa muncii a rămas solidă, transmite Reuters.

Georgieva a precizat că 2023 va fi un nou an „dificil” pentru economia mondială iar inflaţia va rămâne la un nivel ridicat, dar cu toate acestea nu se aşteaptă la un an în care FMI să îşi revizuiască, de mai multe ori, prognozele de creştere, cum s-a întâmplat în 2022, exceptând cazul în care vor apărea evoluţii surprinzătoare.

„Creşterea continuă să încetinească în 2023. Cele mai pozitive elemente ale imaginii de ansamblu au legătură cu rezilienţa pieţelor muncii. Atât timp cât oamenii au un loc de muncă, chiar dacă preţurile sunt ridicate, oamenii cheltuie şi asta ajută performanţele economiei”, a spus Kristalina Georgieva la o întâlnire cu jurnaliştii organizată joi seara la sediul FMI de la Washington.

Georgieva a adăugat că FMI nu se aşteaptă la retrogradări majore, chiar dacă cifrele finale nu au fost încă decise. „Asta este vestea bună”, a subliniat directorul FMI.

De asemenea, Georgieva a mai spus că FMI se aşteaptă ca tendinţa de încetinire a ritmului de creştere a economiei mondiale să îşi schimbe direcţia spre finele lui 2023 şi începutul lui 2024.

Georgieva a avertizat că există în continuare multe incertitudini, citând riscul unui eveniment climatic major, al unui mare atac cibernetic sau pericolul escaladării războiului din Ucraina, de exemplu prin recursul la arme nucleare.

În plus, directorul FMI a menţionat şi faptul că inflaţia rămâne la un nivel ridicat iar băncile centrale ar trebui să continue să lupte pentru stabilitatea preţurilor.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Kristalina Georgieva #crestere economica #inflație #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.