Ce spune șefa FMI despre creșterea economică în 2023

Este foarte posibil ca Fondul Monetar Internaţional (FMI) să nu îşi revizuiască, în jos, prognozele referitoare la o creştere de 2,7% a economiei mondiale în 2023, a declarat joi seara directorul general al instituţiei financiare internaţionale, Kristalina Georgieva, adăugând că temuta explozie a preţului petrolului nu s-a materializat iar piaţa muncii a rămas solidă, transmite Reuters.

Georgieva a precizat că 2023 va fi un nou an „dificil” pentru economia mondială iar inflaţia va rămâne la un nivel ridicat, dar cu toate acestea nu se aşteaptă la un an în care FMI să îşi revizuiască, de mai multe ori, prognozele de creştere, cum s-a întâmplat în 2022, exceptând cazul în care vor apărea evoluţii surprinzătoare.

„Creşterea continuă să încetinească în 2023. Cele mai pozitive elemente ale imaginii de ansamblu au legătură cu rezilienţa pieţelor muncii. Atât timp cât oamenii au un loc de muncă, chiar dacă preţurile sunt ridicate, oamenii cheltuie şi asta ajută performanţele economiei”, a spus Kristalina Georgieva la o întâlnire cu jurnaliştii organizată joi seara la sediul FMI de la Washington.

Georgieva a adăugat că FMI nu se aşteaptă la retrogradări majore, chiar dacă cifrele finale nu au fost încă decise. „Asta este vestea bună”, a subliniat directorul FMI.

De asemenea, Georgieva a mai spus că FMI se aşteaptă ca tendinţa de încetinire a ritmului de creştere a economiei mondiale să îşi schimbe direcţia spre finele lui 2023 şi începutul lui 2024.

Georgieva a avertizat că există în continuare multe incertitudini, citând riscul unui eveniment climatic major, al unui mare atac cibernetic sau pericolul escaladării războiului din Ucraina, de exemplu prin recursul la arme nucleare.

În plus, directorul FMI a menţionat şi faptul că inflaţia rămâne la un nivel ridicat iar băncile centrale ar trebui să continue să lupte pentru stabilitatea preţurilor.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Kristalina Georgieva #crestere economica #inflație #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană a adoptat, luni, noi sancţiuni care vizează companiile şi persoanele fizice acuzate că au ajutat Moscova să ocolească sancţiunile occidentale privind exporturile de petrol, care contribuie la finanţarea războiului din Ucraina, transmite Reuters.

Până în prezent, UE a impus 19 pachete de sancţiuni, dar Moscova a reuşit să se adapteze la majoritatea măsurilor şi încă vinde milioane de barili de petrol către India şi China, chiar dacă la preţuri mai mici decât preţurile globale. O mare parte din acest petrol este transportat folosind o aşa-numită flotă din umbră, formată din nave care operează în afara industriei maritime occidentale.

Cele mai recente sancţiuni ale UE interzic cetăţenilor blocului comunitar să facă afaceri cu companiile şi persoanele fizice incluse pe o listă specială, reducându-le accesul la principalii furnizori de transport maritim şi asigurări. UE a listat peste 2.600 de persoane fizice şi companii în total.

Cele mai noi sancţiuni vizează nouă persoane fizice şi entităţi care susţin flota din umbră de petroliere a Rusiei, au precizat Consiliul Uniunii Europene şi Jurnalul Oficial al UE, referindu-se la oameni de afaceri legaţi de companiile petroliere Rosneft şi Lukoil, precum şi de companiile de transport maritim care deţin şi administrează petroliere.