Ce spune șefa FMI despre creșterea economică în 2023

Este foarte posibil ca Fondul Monetar Internaţional (FMI) să nu îşi revizuiască, în jos, prognozele referitoare la o creştere de 2,7% a economiei mondiale în 2023, a declarat joi seara directorul general al instituţiei financiare internaţionale, Kristalina Georgieva, adăugând că temuta explozie a preţului petrolului nu s-a materializat iar piaţa muncii a rămas solidă, transmite Reuters.

Georgieva a precizat că 2023 va fi un nou an „dificil” pentru economia mondială iar inflaţia va rămâne la un nivel ridicat, dar cu toate acestea nu se aşteaptă la un an în care FMI să îşi revizuiască, de mai multe ori, prognozele de creştere, cum s-a întâmplat în 2022, exceptând cazul în care vor apărea evoluţii surprinzătoare.

„Creşterea continuă să încetinească în 2023. Cele mai pozitive elemente ale imaginii de ansamblu au legătură cu rezilienţa pieţelor muncii. Atât timp cât oamenii au un loc de muncă, chiar dacă preţurile sunt ridicate, oamenii cheltuie şi asta ajută performanţele economiei”, a spus Kristalina Georgieva la o întâlnire cu jurnaliştii organizată joi seara la sediul FMI de la Washington.

Georgieva a adăugat că FMI nu se aşteaptă la retrogradări majore, chiar dacă cifrele finale nu au fost încă decise. „Asta este vestea bună”, a subliniat directorul FMI.

De asemenea, Georgieva a mai spus că FMI se aşteaptă ca tendinţa de încetinire a ritmului de creştere a economiei mondiale să îşi schimbe direcţia spre finele lui 2023 şi începutul lui 2024.

Georgieva a avertizat că există în continuare multe incertitudini, citând riscul unui eveniment climatic major, al unui mare atac cibernetic sau pericolul escaladării războiului din Ucraina, de exemplu prin recursul la arme nucleare.

În plus, directorul FMI a menţionat şi faptul că inflaţia rămâne la un nivel ridicat iar băncile centrale ar trebui să continue să lupte pentru stabilitatea preţurilor.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Kristalina Georgieva #crestere economica #inflație #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața valutară a Republicii Moldova a înregistrat în octombrie 2025 o presiune sporită pe segmentul cererii din partea agenților economici, care a depășit oferta netă de valută provenită de la populație. Datele Băncii Naționale arată că gradul de acoperire a cererii nete de valută prin oferta populației a coborât la 82%, față de 83,6% în septembrie.

În luna de raportare, oferta netă de valută de la persoanele fizice a urcat la 287,1 milioane euro, în creștere cu 11,4% (plus 29,4 milioane euro) comparativ cu luna precedentă. Totodată, cererea netă de valută din partea persoanelor juridice a avansat și mai rapid, urcând la 350 milioane euro, cu 13,5% (plus 41,7 milioane euro) peste nivelul din septembrie.

Acest decalaj a determinat Banca Națională să intervină pe piața interbancară prin vânzări nete de 33 milioane euro, pentru a acoperi deficitul și a tempera fluctuațiile cursului.

Pe ansamblul primelor zece luni ale anului, oferta netă de valută de la populație a atins 2,64 miliarde euro, în creștere cu 8% față de aceeași perioadă din 2024. În același timp, cererea netă de valută a agenților economici a urcat la 3,17 miliarde euro, majorându-se cu 17,5% față de perioada similară a anului trecut. Gradul de acoperire a cererii pe intervalul ianuarie–octombrie a fost de 83,2%, cu 7,3 puncte procentuale sub nivelul din 2024.

Evoluția a exercitat presiune asupra cursului valutar. Cotația medie a euro a crescut de la 19,5250 lei în septembrie la 19,7110 lei în octombrie. În structura vânzărilor de valută de la populație, moneda unică europeană a continuat să domine, cu o pondere de 73,8%.