Cea mai mare inflație din istoria UE. Previziune Comisiei Europene privind creșterea economică

Invadarea Ucrainei de către Rusia şi explozia preţurilor la energie şi materii prime a impus revizuirea prognozelor de creştere pentru UE şi zona euro, atât în 2022 cât şi în 2023, în timp ce inflaţia este prognozată să ajungă la valori record, a anunţat luni Comisia Europeană în noile sale previziuni, transmite Reuters.

Previziunile economice de primăvară, publicate de Executivul comunitar, arată că, atât în UE cât şi în zona euro, creşterea reală a PIB ar urma să fie de 2,7% în acest an, semnificativ mai puţin faţă de avansul de 4% prognozat în luna februarie, înainte de debutul războiului din Ucraina. Prognozele de creştere pentru anul următor au fost şi ele revizuite în jos, până la 2,3% atât în UE cât şi în zona euro, de la 2,8% (2,7% pentru zona euro) în februarie.

Aceasta este prima estimare comprehensivă a costurilor economice ale războiului din Ucraina pentru cele 19 ţări din zona euro şi cele 27 de state membre UE.

„Înainte de izbucnirea războiului, prognoza pentru economia UE era de expansiune prelungită şi robustă. Însă invadarea Ucrainei de către Rusia a creat noi provocări, tocmai când UE îşi revenea de pe urma impactului economic al pandemiei”, a anunţat Comisia Europeană într-un comunicat de presă, potrivit Reuters, citată de Agerpres. „Exercitând noi presiuni în sus asupra preţurilor materiilor prime, creând noi perturbări asupra lanţurilor de aprovizionare şi majorând incertitudinea, războiul a exacerbat obstacolele pre-existente la adresa creşterii, care anterior erau aşteptate să se reducă”, a adăugat Executivul comunitar.

Cea mai mare inflație din istoria UE

În ceea ce priveşte inflaţia, pe care Banca Centrală Europeană vrea să o menţină la 2%, noile prognoze ale Comisiei Europene arată că în Uniunea Europeană rata inflaţiei ar urma să crească de la 2,9% în 2021, până la 6,8% în 2022, urmând a reveni la 3,2% în 2023.

O creştere comparabilă este preconizată în zona euro, unde inflaţia ar urma să ajungă la 6,1% în 2022, pentru a reveni la 2,7% în 2023. Comparativ, înainte de război, Executivul comunitar prognoza că preţurile din zona euro vor creşte cu 3,5% în 2022 şi cu 1,7% în 2023, în timp ce în cazul UE preţurile erau prognozate să avanseze cu 3,9% în 2022 şi cu 1,9% în 2023.

Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni detaliate (în primăvară şi în toamnă) şi două seturi de previziuni intermediare (în iarnă şi în vară). Previziunile intermediare cuprind valorile anuale şi trimestriale ale PIB-ului şi ale inflaţiei tuturor statelor membre pentru anul în curs şi pentru anul următor, precum şi date agregate pentru UE şi zona euro.

Următoarele previziuni ale Comisiei Europene vor fi previziunile economice din vara anului 2022, programate a fi publicate în luna iulie 2022.

#zona euro #crestere economica #inflație #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Liderul socialiștilor Igor Dodon a mers în capitala Rusiei împreună cu reprezentanți ai altor partide pro-ruse din Moldova pentru a discuta relansarea relațiilor economice și, în special, energetice cu Federația Rusă. Oficialii ruși s-au declarat dispuși să reia livrările de gaz la prețuri preferențiale, dacă Chișinăul va da semnale de deschidere, scrie 1prime.ru.

„Suntem gata să discutăm orice opțiune de cooperare, inclusiv în domeniul energiei”, a declarat vicepremierul rus Alexander Novak în cadrul întrevederii cu liderii PSRM, „Viitorul Moldovei” și „Inima Moldovei”. Novak a subliniat că relațiile economice bilaterale au fost grav afectate de orientarea europeană a Chișinăului și a amintit că, în ultimii 15 ani, ponderea Rusiei în exporturile Moldovei a scăzut de la 70% la doar 3%.

Vicepremierul rus a insistat că Moscova a oferit anterior gaze Moldovei la prețuri mai mici decât celor practicate pentru Europa și a sugerat că refuzul actualei guvernări de la Chișinău este „inexplicabil”.

În delegația moldoveană care a participat la întâlnirea de la Moscova s-au aflat Igor Dodon (PSRM), fostul premier Vasile Tarlev (Viitorul Moldovei) și Irina Vlah (Inima Moldovei), toți cunoscuți pentru pozițiile lor favorabile Kremlinului.

Potrivit lui Novak, Rusia este gata să revină la un „parteneriat prietenos” cu Moldova în domeniul energetic, „dacă va exista voință politică la Chișinău”.

Republica Moldova a renunțat la gazul rusesc de la sfârșitul anului 2022 și s-a reorientat pe piețele din vest, după ce Gazporm a redus cantitatea livrată Chișinăului la 5,7 milioane metri cubi/zi. Întreaga cantitate de metan a fost redirecționată către partea stângă a Nistrului în schimbul energiei electrice. Iar de la începutul anului 2025, Gazprom a sistat livăririle de metan și în stânga Nistrului urmare a suspendării tranzitului prin Ucraina. La mijlocul luni februarie livăririle au fost reluaate, însă nu direct de către Gazprom ci prin intermediul companiei ungare MET cu achitarea metanului printr-o companie din Dubai.