Cea mai mare piață din sudul Moldovei a fost deschisă la Slobozia Mare. Costul total al lucrărilor - 2,6 milioane lei

Veste bună pentru producătorii și consumatorii din sudul țării, la Slobozia Mare, raionul Cahul a fost lansată cea mai mare piață din sudul Moldovei. Acolo, vizitatorii vor avea posibilitatea să procure lapte și brânzeturi, carne proaspătă, legume și fructe, cereale și nuci, produse din piele și blană, articole de artizanat, produse de cei aproape 1400 de antreprenori și gospodari din localitate.

Este vorba despre o piață transfrontalieră cu hală modernă, unde locuitorii din regiune, dar și de dincolo de Prut vor putea face cumpărături. Noua piață oferă condiții moderne de comercializare și va fi deschisă șapte zile din șapte.

Piața în stil rustic, dar cu o hală modernă, a fost construită de la zero cu suportul oferit de Elveția în cadrul proiectului PNUD „Migrație și dezvoltare locală” (1,1 milioane lei) și Programul guvernamental „DAR 1+3″ (250 mii lei), dar și contribuția Consiliului raional Cahul (300 mii lei), Primăria Slobozia Mare (837 mii lei) și a celor 150 de moldoveni originari din Slobozia Mare, stabiliți în diasporă (177 mii lei). Costul total al lucrărilor a fost de 2,6 milioane lei.

„Biroul Relații cu Diaspora are o mare oportunitate de a colabora cu comunitățile din Republica Moldova prin intermediul programului guvernamental DAR 1+3. Apreciem această intervenție, mai cu seamă pentru faptul că ne aduce mai aproape de băștinașii plecați care sunt parte a diasporei, mereu gata să contribuie la dezvoltarea locală și, respectiv a țării”, a spus Nadejda Zubco, șefa Biroului pentru Relații cu Diaspora.

Piața, inclusiv hala agroalimentară modernă, are o capacitate de 20 de locuri pentru comercializarea de produse din carne și lactate, 20 de locuri pentru comerț din camioane/automobile, 25 de locuri la tarabe, 5 gherete pentru produse industriale. Astfel, producătorii din Slobozia Mare vor atrage anual circa 12 mii de persoane din zona de sud a țării și România.

„Sunt extrem de surprinsă să văd rezultate atât de frumoase realizate într-o perioadă atât de scurtă, aici, la Slobozia Mare. Aceasta ne vorbește despre voința actorilor locali să își unească eforturile pentru binele oamenilor din comunitate. Mă bucur să constat că suportul oferit de Guvernul Elveției este multiplicat la nivel local, inclusiv cu implicarea băștinașilor. Toate acestea aduc rezultate care depășesc cu mult așteptările stabilite inițial în cazul celor 120 inițiative realizate cu suportul proiectului Migrație și dezvoltare locală”, a menționat Caroline Tissot, directoarea Biroului de cooperare al Elveției în Republica Moldova.

Dezvoltarea economică a satului Slobozia Mare este realizată în baza Foii de parcurs de dezvoltare economică locală 2019-2022, elaborată de businessul local în parteneriat cu autoritățile locale și băștinașii plecați din localitate. Toate acestea conform unei metodologii bine stabilite a proiectului Elveția-PNUD „Migrație și dezvoltare locală”.

„Această piață este un catalizator puternic pentru economia locală din Slobozia Mare – generând oportunități mai bune de vânzare a produselor locale și venituri decente pentru familii, precum și venituri pentru bugetul local. Mai mult, a devenit o atracție regională și transfrontalieră pentru cumpărători, turiști și vizitatori, încurajând turismul local în regiunea de sud a Moldovei”, susține Dima Al-Khatib, Reprezentantă rezidentă PNUD în Republica Moldova.

Piața este un element care completează și promovează nu numai dezvoltarea economică locală și regională, ci și activitatea turistică a localității. Proximitatea de portul Giurgiulești și de lacul Beleu, parte a rezervației Biosferei „Prutul de Jos”, inclusă în rețeaua mondială a UNESCO în 2018, ajută localitatea să dezvolte o ofertă turistică atractivă cu 24 puncte de interes, un centru de informare turistică, un muzeu cu peste 10 mii de exponate și ansamblul etnofolcloric „Mocănașii”.

„Pot afirma cu toată încrederea că Slobozia Mare este un pol economic la sudul țării și o destinație turistică inedită. Toate acestea le-am obținut prin schimbări realizate în comun cu agenții economici, gospodarii și băștinașii. Astfel, cu pași și victorii mici, monitorizate permanent am ajuns la realizări importante, menite să schimbe spre bine viața oamenilor”, a declarat Valentina Carastan, primara de Slobozia Mare.

Slobozia Mare este una dintre cele 25 de localități susținute de proiectul Elveția-PNUD „Migrație și dezvoltare locală” pentru dezvoltarea economiilor locale.

#slobozia mare #piata #comercializare #produse

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.