Cea mai mare piață din sudul Moldovei a fost deschisă la Slobozia Mare. Costul total al lucrărilor - 2,6 milioane lei

Veste bună pentru producătorii și consumatorii din sudul țării, la Slobozia Mare, raionul Cahul a fost lansată cea mai mare piață din sudul Moldovei. Acolo, vizitatorii vor avea posibilitatea să procure lapte și brânzeturi, carne proaspătă, legume și fructe, cereale și nuci, produse din piele și blană, articole de artizanat, produse de cei aproape 1400 de antreprenori și gospodari din localitate.

Este vorba despre o piață transfrontalieră cu hală modernă, unde locuitorii din regiune, dar și de dincolo de Prut vor putea face cumpărături. Noua piață oferă condiții moderne de comercializare și va fi deschisă șapte zile din șapte.

Piața în stil rustic, dar cu o hală modernă, a fost construită de la zero cu suportul oferit de Elveția în cadrul proiectului PNUD „Migrație și dezvoltare locală” (1,1 milioane lei) și Programul guvernamental „DAR 1+3″ (250 mii lei), dar și contribuția Consiliului raional Cahul (300 mii lei), Primăria Slobozia Mare (837 mii lei) și a celor 150 de moldoveni originari din Slobozia Mare, stabiliți în diasporă (177 mii lei). Costul total al lucrărilor a fost de 2,6 milioane lei.

„Biroul Relații cu Diaspora are o mare oportunitate de a colabora cu comunitățile din Republica Moldova prin intermediul programului guvernamental DAR 1+3. Apreciem această intervenție, mai cu seamă pentru faptul că ne aduce mai aproape de băștinașii plecați care sunt parte a diasporei, mereu gata să contribuie la dezvoltarea locală și, respectiv a țării”, a spus Nadejda Zubco, șefa Biroului pentru Relații cu Diaspora.

Piața, inclusiv hala agroalimentară modernă, are o capacitate de 20 de locuri pentru comercializarea de produse din carne și lactate, 20 de locuri pentru comerț din camioane/automobile, 25 de locuri la tarabe, 5 gherete pentru produse industriale. Astfel, producătorii din Slobozia Mare vor atrage anual circa 12 mii de persoane din zona de sud a țării și România.

„Sunt extrem de surprinsă să văd rezultate atât de frumoase realizate într-o perioadă atât de scurtă, aici, la Slobozia Mare. Aceasta ne vorbește despre voința actorilor locali să își unească eforturile pentru binele oamenilor din comunitate. Mă bucur să constat că suportul oferit de Guvernul Elveției este multiplicat la nivel local, inclusiv cu implicarea băștinașilor. Toate acestea aduc rezultate care depășesc cu mult așteptările stabilite inițial în cazul celor 120 inițiative realizate cu suportul proiectului Migrație și dezvoltare locală”, a menționat Caroline Tissot, directoarea Biroului de cooperare al Elveției în Republica Moldova.

Dezvoltarea economică a satului Slobozia Mare este realizată în baza Foii de parcurs de dezvoltare economică locală 2019-2022, elaborată de businessul local în parteneriat cu autoritățile locale și băștinașii plecați din localitate. Toate acestea conform unei metodologii bine stabilite a proiectului Elveția-PNUD „Migrație și dezvoltare locală”.

„Această piață este un catalizator puternic pentru economia locală din Slobozia Mare – generând oportunități mai bune de vânzare a produselor locale și venituri decente pentru familii, precum și venituri pentru bugetul local. Mai mult, a devenit o atracție regională și transfrontalieră pentru cumpărători, turiști și vizitatori, încurajând turismul local în regiunea de sud a Moldovei”, susține Dima Al-Khatib, Reprezentantă rezidentă PNUD în Republica Moldova.

Piața este un element care completează și promovează nu numai dezvoltarea economică locală și regională, ci și activitatea turistică a localității. Proximitatea de portul Giurgiulești și de lacul Beleu, parte a rezervației Biosferei „Prutul de Jos”, inclusă în rețeaua mondială a UNESCO în 2018, ajută localitatea să dezvolte o ofertă turistică atractivă cu 24 puncte de interes, un centru de informare turistică, un muzeu cu peste 10 mii de exponate și ansamblul etnofolcloric „Mocănașii”.

„Pot afirma cu toată încrederea că Slobozia Mare este un pol economic la sudul țării și o destinație turistică inedită. Toate acestea le-am obținut prin schimbări realizate în comun cu agenții economici, gospodarii și băștinașii. Astfel, cu pași și victorii mici, monitorizate permanent am ajuns la realizări importante, menite să schimbe spre bine viața oamenilor”, a declarat Valentina Carastan, primara de Slobozia Mare.

Slobozia Mare este una dintre cele 25 de localități susținute de proiectul Elveția-PNUD „Migrație și dezvoltare locală” pentru dezvoltarea economiilor locale.

#slobozia mare #piata #comercializare #produse

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.