Cea mai scumpă vilă din Mykonos este de vânzare. Valoarea proprietății a crescut de 10 ori în 10 ani

Vila din Mykonos a fost cumpărată în 2013 cu 5,5 milioane de euro și acum proprietarul vrea să o vândă cu 50 de milioane de euro. Dacă va reuși, va fi cel mai mare acord de vânzare-cumpărare încheiat vreodată pe Insula Vânturilor, scrie Bloomberg.

Charles Worthington, fondator al unui lanț de saloane de coafură și produse cosmetice cu același nume, a cumpărat Vila în 2013, ea fiind deținută până atunci de Petros Kostopoulos. „Încă aștept să vând unui cumpărător străin, deoarece insula atrage o atenție uriașă din partea turiștilor bogați din întreaga lume”, a spus Worthington.

Potrivit Bloomberg, vila se află pe 1,6 acri și va fi scoasă la vânzare săptămâna viitoare prin Beauchamp Estates. Charles Worthington, între timp, a vândut compania sa pe care a fondat-o către PZ Cussons Plc (PZC) pentru aproximativ 37 de milioane de lire sterline în 2004.

„Mykonos are o piață diferită de cea a Greciei continentale, care atrage cumpărători foarte bogați, iar această vilă are ceva unic pe care nu îl poți găsi nicăieri altundeva pe insulă”, a declarat Roi Deldimou, agent imobiliar.

După cum spune Bloomberg, prețul pe care îl obține va oferi o perspectivă asupra forței pieței de locuințe super-prime din Europa, care se adaptează la ratele mai mari ale dobânzilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vinzare #mykonos #vilă

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că păstrarea tinerilor în Republica Moldova nu ține exclusiv de politicile financiare, dar este o temă care afectează direct statul din perspectiva demografică, economică și a relației cu diaspora.

Întrebat în cadrul unei emisiuni de la Exclusiv TV dacă Ministerul Finanțelor are o strategie clară pentru a crea condiții mai bune astfel încât tinerii să nu plece din țară, Gavriliță a subliniat că migrația este un fenomen democratic larg, iar plecarea temporară peste hotare nu este neapărat un lucru negativ.

„Eu am studiat și am lucrat în străinătate, soția mea la fel. Cred că suntem din categoria oamenilor pentru care plecarea, la un anumit moment, a însemnat o perspectivă mai bună. Important este să existe revenirea”, a afirmat ministrul.

Potrivit acestuia, plecarea tinerilor pentru educație de calitate, experiență profesională, acumulare de competențe sau resurse financiare care ulterior sunt aduse acasă poate avea efecte pozitive pentru țară. „Este bine atunci când oamenii pleacă pentru studii, practică, pentru a câștiga bani și a reveni cu idei noi și investiții. Va fi și mai bine când toate acestea vor putea fi asigurate aici, acasă”, a spus Gavriliță.

Ministrul a mai menționat că numărul celor care revin în Republica Moldova este în creștere și că, pentru majoritatea tinerilor, punctul de atracție rămâne casa. „Pentru fiecare motivele sunt diferite, dar pentru marea majoritate, casa este una singură”, a subliniat el.

Referindu-se la propria experiență, Andrian Gavriliță a declarat că decizia de a reveni în Republica Moldova a fost una personală, influențată inclusiv de o perioadă petrecută în Etiopia. „Am înțeles că vreau să mă întorc acasă după ce am stat câteva luni în Etiopia. Am realizat că, unu – acasă nu este chiar așa de rău, și doi – că prin munca mea pot fi mai util aici decât în orice altă țară”, a afirmat ministrul.

Gavriliță a subliniat că, încă din 2011, și-a dorit ca activitatea sa profesională să fie orientată nu doar spre câștig financiar, ci și spre binele public și contribuția la dezvoltarea societății din Republica Moldova.