Cearta marilor bancheri: Se vor stinge curând scumpirile sau abia au început?

Șefii băncilor de top din Europa nu pot cădea de acord în legătură cu durata în care inflația va continua să crească sau să rămână la un nivel ridicat și sunt la fel de divizați precum decizionalii politici sau antreprenorii.

Pe de-o parte se află cei care se pregătesc pentru o inflație de lungă durată, între care Christian Sewing, CEO-ul Deutsche Bank AG, precum și omologul său de la Nordea Bank ABp (Finlanda), potrivit agenției Bloomberg.

Sewing consideră că a venit vremea ca băncile centrale să înceapă să gândească felul în care să destindă anii întregi de rate negative ale dobânzilor, care au apăsat asupra profitabilității instituțiilor care oferă împrumuturi.

De cealaltă se află cei care consideră că explozia inflației din ultima perioadă este doar temporară, între care sunt șefii Banco Santander SA, Ana Botin și Swedenbank AB, Jens Henriksson, însă și ei sunt conștienți de pericolul prezentat de o eventuală persistență a presiunii prețurilor mari, scrie WallStreet.ro.

Asemenea BNR, Guvernatorul Băncii centrale britanice, Andrew Bailey, s-a pronunțat în favoarea creșterii dobânzii cheie, afirmând în această lună băncile centrale vor trebui „să acționeze” pentru a curba forțele inflaționiste.

Între timp, oficialii mai multor bănci centrale europene ațintesc către salariile neplătite atunci când susțin ipoteza că actuala inflație este în mare parte una tranzitorie.

Johan Torgeby, CEO al grupului financiar SEB AB (Suedia), a avertizat că industria financiară vede deja numeroase dovezi că prețurile în cazul compensațiilor și tehnologiei cresc.

„Dacă inflația se va menține la acest nivel înalt, ne va afecta și pe noi la fel de mult ca pe companiile din celelalte industrii”, a afirmat acesta.

#bancheri #sefi #bănci #scumpiri #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Forța de muncă din Republica Moldova a continuat să se reducă în trimestrul IV al anului 2025, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. În același timp, rata ocupării a scăzut, iar numărul persoanelor inactive a crescut.

Conform statisticilor oficiale, forța de muncă, populația activă cu vârsta de 15 ani și peste, a constituit 830,9 mii de persoane, fiind în scădere cu 6,3% față de trimestrul precedent. În același timp, populația ocupată a fost de 806,4 mii de persoane, în descreștere cu 5,8%.

Rata de ocupare a populației de 15 ani și peste a ajuns la 40,8%, cu 2,6 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul III 2025, când era de 43,4%.

În schimb, rata șomajului a scăzut la 2,9%, cu 0,6 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul anterior, când era de 3,5%. Numărul total al șomerilor a fost estimat la 24,5 mii de persoane, cu 6,5 mii mai puțin decât în trimestrul precedent.

Datele arată că structura forței de muncă este echilibrată din punct de vedere al genului, bărbații și femeile având ponderi egale de 50%. De asemenea, populația economic activă din mediul urban a reprezentat 50,9%, ușor peste cea din mediul rural, de 49,1%.

În ceea ce privește participarea la piața muncii, rata de participare a populației de 15 ani și peste a coborât la 42,1%, cu 2,8 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul III 2025. Pentru categoria de vârstă 20–64 ani, rata de participare a fost de 56,9%, în scădere cu 3,9 puncte procentuale.

Structura ocupării arată că 64,4% dintre persoanele angajate lucrează în sectorul serviciilor, 11,9% în industrie, iar 13,9% în agricultură. În construcții activează 9,8% din totalul persoanelor ocupate.

Majoritatea angajaților 86,1% sunt salariați, iar 90,7% dintre aceștia au contracte pe durată nedeterminată. Aproximativ 11,9% dintre persoanele ocupate activează în sectorul informal, iar în activitățile neagricole cea mai mare pondere a muncii informale este în construcții (47,5%).

În același timp, numărul persoanelor inactive a crescut semnificativ. Populația în afara forței de muncă, cu vârsta de 15 ani și peste, a ajuns la 1,143 milioane de persoane, în creștere cu 5,2%. Rata de inactivitate a urcat la 57,9%.

Cea mai mare parte a persoanelor inactive sunt pensionarii (43%), urmați de elevi și studenți (13,8%) și de persoanele care îngrijesc de familie (11,4%). Totodată, 12,1% dintre persoanele inactive au un loc de muncă peste hotare sau intenționează să plece la muncă în străinătate.

Statisticile mai arată că cea mai ridicată rată a șomajului se înregistrează în rândul tinerilor cu vârsta între 25 și 34 de ani, unde indicatorul ajunge la 4,6%.