Ceban, din nou, în lupă cu imobiliarii: MORATORIU pe construcții în Chișinău! Cât, unde, de ce?

După ce în luna martie 2021, consilierii Partidului Acțiune și Solidaritate din Consiliul Municipal Chișinău au cerut instituirea moratoriului pe construcțiile noi în zonele istorice din Chișinău, proiect de decizie care a rămas în aer, acum, edilul Capitalei, Ion Ceban anunță că moratoriul a fost deja instituit.

S-a întâmplat la propunerea sa, iar moratoriul în construcții va fi în vigoare până în data de 1 aprilie 2022, până la definitivarea planului urbanistic zonal.

Într-o intervenție live pe Facebook, Ceban susține că a luat această decizie după ce a văzut că în locul unui monument arhitectural de pe strada Dosoftei, intersecție cu strada Lazo ar urma să apară un bloc cu 13 etaje.

Edilul susține că în trecut s-ar fi eliberat o autorizație pentru reabilitarea fațadei monumentului și nicidecum pentru dărămarea acestuia.

„Am auzit la radio că se vând apartamente aici, chiar și la etajul 10 deja. Am venit să discut. Managerul financiar, dirigintele de santier nu cunosc ce se construiește aici, iar această situație mă pune în gardă. Mai cunosc că s-ar fi eliberat aici autorizație pentru un bloc cu 6 etaje, până a fi ales eu în calitate de primar…. Introducem moratoriu pe zona centrală, centrul istoric al orașului până în data de 1 aprilie. Nu va fi eliberată nici o autorizatie”, a explicat Ceban, citează Realitatea.md.

Mai mult, edilul susține că va merge și la procuratura generală în acest sens.

„Am transmis la Ministerul Culturii o solicitare, fostele decizii să fie revizuite, majoritatea din autorizații sunt dubioase. La fel, vom transmite niște amendamente către Parlament pentru revizuirea legislatiei în domeniul construcțiilor, a teritoriilor lăsate în paragină”, a mai adăugat Ceban.

La final, Ion Ceban a anunțat că solicită o întrevedere cu ministrul Culturii, Sergiu Prodan pentru a discuta despre centrul istoric al Chișinăului, dar și despre acțiunile de mai departe pentru a apăra patrimoniul național.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dolarul american, considerat mult timp coloana vertebrală a finanțelor globale, își pierde treptat dominanța. Potrivit datelor Fondului Monetar Internațional (FMI), ponderea dolarului în rezervele valutare globale a scăzut la puțin peste 56% la mijlocul anului 2025, cel mai scăzut nivel în ultimele decenii, după ce la începutul secolului depășea 70%.

Experții Best Brokers subliniază că această scădere nu înseamnă că dolarul se prăbușește, ci reflectă o diversificare tot mai accentuată a rezervelor băncilor centrale. În ultimele decenii, băncile au adăugat euro, yen, aur și alte monede pentru a-și diminua riscurile, pe fondul tensiunilor geopolitice și a sancțiunilor americane care au demonstrat cât de mult poate fi folosit dolarul ca instrument politic și economic.

În paralel, alte monede și-au consolidat poziția: euro a crescut de la 18% la peste 21%, iar lira sterlină a ajuns la 4,8% din rezervele globale. Monedele netradiționale, inclusiv yuanul chinezesc, dolarul canadian și australian, au ajuns la o pondere de 22,5% în 2025, dublu față de 2000, semnalând o tendință clară de diversificare.

Factorii principali care au influențat scăderea dolarului includ criza financiară globală din 2008, pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina și retorica de dedolarizare promovată de unele țări emergente. Experții Bitfinex și Noelle Acheson, autoarea cărții „Crypto Is Macro Now”, susțin că investitorii și băncile centrale devin mai precauți și caută alternative mai stabile pentru rezervele lor.

Deși dolarul își menține poziția dominantă, analistii avertizează că această scădere discretă, dar constantă, poate marca începutul unei reconfigurări a sistemului financiar global.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!