CEC împarte jackpot-ul electoral! Cât câștigă partidele intrate în Parlament

06 Nov. 2025, 17:04
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
06 Nov. 2025, 17:04 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Comisia Electorală Centrală (CEC) a aprobat, în cadrul ședinței de astăzi, cuantumul alocațiilor lunare de la bugetul de stat pentru partidele politice, aferente lunilor noiembrie și decembrie 2025, conform performanțelor obținute la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.

Potrivit deciziei CEC, pentru fiecare vot valabil exprimat la scrutinul parlamentar, partidele politice vor primi 0,9988429 lei pentru cele două luni. În funcție de rezultatele înregistrate, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) va beneficia de aproximativ 792,5 mii de lei pe lună, Blocul Electoral Patriotic – circa 382 mii de lei pe lună, Blocul Alternativa – aproximativ 125,7 mii de lei pe lună, iar Partidul Nostru – în jur de 97,8 mii de lei pe lună.

CEC a stabilit și cuantumul suplimentar al alocațiilor destinate promovării reprezentării femeilor și tinerilor în Parlament. Pentru fiecare femeie aleasă efectiv, alocația este de 10.498,54 lei pentru două luni, iar pentru fiecare tânăr ales efectiv, suma se ridică la 21.580,34 lei.

Totodată, CEC anunță depsre suspendarea plății alocațiilor bugetare pentru mai multe formațiuni care au fost anterior sancționate și private de finanțare de la bugetul de stat pentru anumite perioade. Este vorba despre Partidul pentru Viitorul Moldovei, Partidul Acțiunii Comune – Congresul Civic, Partidul Național Liberal, Partidul Reîntregirii Naționale „ACASĂ” și Partidul „Democrația Acasă”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

05 Feb. 2026, 11:07
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Feb. 2026, 11:07 // Actual //  Ursu Victor

Fostul deputat Alexandr Slusari critică modul în care guvernarea, în special Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), abordează reforma administrației publice locale (APL), acuzând lipsa unei viziuni reale și ignorarea principiului descentralizării.

Într-o postare publică, Slusari afirmă că, deși urmărește atent discuțiile despre reformă, constată că, din 2019 până în prezent, abordarea guvernării a rămas „pur matematică și superficială”. El îl critică în mod direct pe ministrul Alexei Buzu, despre care spune că nu este cea mai potrivită persoană pentru pregătirea acestei reforme.

Slusari face referire la declarațiile lui Buzu, potrivit cărora aproximativ 60% dintre primăriile din Republica Moldova administrează localități cu mai puțin de 1.500 de locuitori și, pe termen lung, nu ar putea gestiona servicii și proiecte la nivelul așteptărilor cetățenilor. În opinia fostului deputat, această logică strict bazată pe cifre este greșită și nu explică diferența reală dintre un sat cu 1.450 de locuitori și unul cu 1.600, mai ales în condițiile unei migrații accentuate și fluctuante în mediul rural.

Cel mai grav aspect, subliniază Slusari, este faptul că, în toată această perioadă, guvernarea nu ar fi vorbit despre „descentralizare” — element pe care îl consideră fundamental pentru orice reformă autentică a administrației publice locale. El amintește că Republica Moldova a ratificat încă din 1997 Carta europeană a autonomiei locale, însă principiile acesteia nu sunt aplicate în practică.

Potrivit lui Slusari, înainte de a discuta despre comasarea sau lichidarea unor primării, statul trebuie să ofere autorităților publice locale de nivelul I atribuții reale: dreptul de a colecta mai multe impozite pentru bugetele locale, inclusiv impozitul pe venit, o parte din TVA și accize, delimitarea clară a bunurilor proprietate publică locală de cele ale statului, precum și stimularea cooperării între localități pentru angajarea de specialiști, după modele europene, inclusiv cel din România.

Abia după o descentralizare profundă, spune Slusari, poate fi analizată viabilitatea primăriilor și necesitatea amalgamării acestora. El avertizează că închiderea instituțiilor locale – primării, școli, grădinițe – transmite semnalul „morții satului” și accelerează depopularea rurală. „Nu matematica trebuie să fie criteriul principal, ci și psihologia oamenilor”, avertizează fostul deputat.

În final, Alexandr Slusari pledează pentru o reformă administrativ-teritorială curajoasă, care să reducă dependența politică a autorităților locale de Chișinău și să stimuleze dezvoltarea economică regională. El se pronunță pentru lichidarea raioanelor în forma lor actuală, considerată „arhaică”, și sugerează fie un model de municipalizare, propus de Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), fie crearea a trei raioane mari – Nord, Centru și Sud – alături de UTA Găgăuzia și Transnistria.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!