CEC: Procesul electoral decurge în regim normal

Procesul electoral decurge, în general, în regim normal, fără incidente majore, susține președintele Comisiei Electorale Centrale (CEC) Dorin Cimil. Peste 600 de mii de alegători și-au exercitat până la 12.00 dreptul la vot, scrie IPN.

În străinătate, sunt operaționale toate secțiile de votare constituite în Europa și Asia. În următoarele ore urmează să se deschidă secțiile de votare din SUA și Canada. Până acum, peste hotarele țării s-au prezentat la vot peste 70 de mii de alegători. Sunt înregistrate disponibilități medii sau reduse la unele secții de votare din străinătate în: Italia, Franța, Irlanda, România, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Portugalia și Grecia. Cele mai solicitate secții de votare sunt cele din: Bologna, două secții de votare din Paris, Parma, Verona, Berlin, două secții din Frankfurt pe Main, Padova și Brescia. În contextul pandemic, CEC face apel către diasporă să-și exercite dreptul la vot respectând măsurile anti-epidemice impuse de statul respectiv.

În cele 41 de secții de votare constituite pentru alegătorii din stânga Nistrului au votat peste 16 mii de alegători.

Potrivit lui Dorin Cimil, până acum la CEC a fost depusă o contestație privind acțiunile de agitație electorală în ziua alegerilor, care a fost transmisă către IGP pentru examinare. De asemenea, au fost recepționate două sesizări. Una – legată de deschiderea cu întârziere a unei secții de votare din Florești. S-a constatat că acest lucru a avut loc din cauza problemelor cu internetul. Cea de-a doua sesizare este legată de un material video, cu secvențe de la o secție de votare din Haga, unde se invocă deficiențe în asigurarea infrastructurii rețelei de votare. Sesizarea va fi examinată și ulterior CEC va informa despre acest subiect.

În două localități, alegătorii își exercită dreptul la vot în două corturi special amenajate. Este vorba despre localitatea Bâc și Cigârleni, Ialoveni. Aici votarea de desfășoară fără încălcări.

Dorin Cimil a adus aminte despre campania „După votare, mergi la vaccinare!” și i-a îndemnat pe alegători să se vaccineze. Punctele de vaccinare vor activa în regim extins, până la ora 21.00.

#alegeri parlamentare anticipate #CEC

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.