Cei cinci copii ai lui Silvio Berlusconi sunt acum miliardari

La o lună după ce mogulul media și fostul prim-ministru italian Silvio Berlusconi a murit (în 12 iunie), testamentul său a fost în sfârșit desigilat.

Evaluată la aproximativ 6,8 miliarde de dolari în momentul morții sale, averea magnatului în vârstă de 86 de ani va fi acum moștenită de cei cinci copii ai săi din două relații diferite: Marina, Pier Silvio, Barbara, Eleonora și Luigi.

Potrivit Forbes SUA, testamentul a dezvăluit că Berlusconi a planificat să ofere cea mai mare parte a averii sale – în mare măsură legată de compania-holding Fininvest – Marinei și lui Pier Silvio, cei mai mari copii ai săi din prima căsătorie cu Carla Elvira Lucia Dall’Oglio, cu care s-a căsătorit în 1965 și de care a divorțat în 1985.

La momentul morții sale, miliardarul, care divorțase de două ori, avea o relație cu Marta Fascina, o politiciană în vârstă de 33 de ani și membră a parlamentului italian pentru partidul Forza Italia al lui Berlusconi, dar cei doi nu se căsătoriseră legal.

Marea parte a averii lui Berlusconi era legată de Fininvest, o companie de investiții înfloritoare pe care a înființat-o în 1978. Compania deține 49% din emițătorul MediaForEurope, care a crescut din imperiul de televiziune al lui Berlusconi; 30% din banca de investiții Mediolanum; 53% din editura Mondadori; precum și mai multe firme imobiliare, un teatru istoric din Milano și A.C. Monza, o echipă de fotbal din prima divizie – Serie A – a Italiei.

Legea italiană prevede că atunci când decedatul are mai mulți copii, dar nu există un soț sau o soție, două treimi din moștenire trebuie împărțite în mod egal între moștenitori, ceea ce în cazul lui Berlusconi se referă la cei cinci copii ai săi. Doar o treime din restul moștenirii poate fi distribuită liber, și Berlusconi a ales să împartă partea rămasă în mod egal între Marina și Pier Silvio.

Pe baza conținutului testamentului, Marina și Pier Silvio vor controla acum fiecare o participație estimată la 26,5% în Fininvest, în timp ce Barbara, Eleonora și Luigi vor deține fiecare câte 15,6%.

Ei vor împărți, de asemenea, activele lui Berlusconi în afara Fininvest, cu investiții care includ mai multe vile și case răspândite în Italia, Franța și Antigua.

După ce au moștenit averea tatălui lor, Forbes estimează că Marina și Pier Silvio vor ava fiecare averi în valoare de 1,9 miliarde de dolari, în timp ce Barbara, Eleonora și Luigi vor avea fiecare averi de aproximativ 1 miliard de dolari.

Marina, în vârstă de 56 de ani, a fost de mult timp moștenitoarea lui Berlusconi, preluând conducerea Fininvest în calitate de președintă începând din 2005. A fost renumită președintă în luna iunie a acestui an, consolidându-și această poziție.

Ea s-a alăturat afacerii familiei la vârsta de 29 de ani, când a devenit vicepreședinte al Fininvest, iar în prezent conduce Mondadori și este membră a consiliului de administrație al MediaForEurope.

Marina a fost clasată de Forbes printre cele mai puternice femei din lume în 2010 și este căsătorită cu un fost dansator al Operei La Scala din Milano.

Pier Silvio, în vârstă de 54 de ani, este CEO-ul MediaForEurope, poziție pe care a obținut-o în 2015 după ani de muncă încompaniile media ale tatălui său. A început în 1992 la Publitalia, agenția de marketing a lui Berlusconi, la vârsta de 23 de ani, înainte de a trece la rețelele de televiziune. Pier Silvio este, de asemenea, membru al consiliului de administrație al Fininvest și al Mondadori.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Cei trei copii mai mici ai lui Berlusconi, Barbara, Eleonora și Luigi, sunt din căsătoria sa cu actrița Veronica Lario, cu care s-a căsătorit în 1990 și de care a divorțat în 2015. Barbara, în vârstă de 38 de ani, este membră a consiliului de administrație al Fininvest și a lucrat anterior la echipa de fotbal italiană A.C. Milan înainte ca tatăl său să vândă echipa investitorilor chinezi pentru 630 de milioane de dolari în 2017.

Luigi, în vârstă de 34 de ani, a fost membru al consiliului Mediolanum din 2007 până în 2015 și servește, de asemenea, în consiliul de administrație al Fininvest, la care s-a alăturat în 2012, la vârsta de 24 de ani.

Despre Eleonora, în vârstă de 37 de ani, se cunosc puține detalii, iar ea nu pare să aibă un rol oficial în vreuna dintre companiile tatălui său.

În afară de copiii săi, Berlusconi a donat 100 de milioane de euro partenerei sale, Fascina. A pus deoparte o sumă egală pentru fratele său mai mare, Paolo, care a preluat ziarul italian Il Giornale de la Silvio în anii ’90 și apoi a vândut o participație de 70% din cotidian către editorul Antonio Angelucci pentru aproximativ 9,5 milioane de dolari în aprilie.

Berlusconi a donat, de asemenea, 30 de milioane de euro lui Marcello Dell’Utri, un prieten și aliat politic de lungă durată care a cofondat Forza Italia în 1994 și a fost membru al parlamentului timp de aproape două decenii până la condamnarea sa pentru colaborare cu mafia în 2014.

Restul banilor lui Berlusconi vor fi împărțiți între copiii săi – după ce aceștia plătesc o impozitare estimată la 4% pentru moșteniri mai mari de 1 milion de euro.

În testamentul său, scris în ianuarie 2022, în timpul unei spitalizări pentru o infecție a tractului urinar, Berlusconi le-a lăsat copiilor săi un mesaj de rămas bun: “Vă iubesc foarte mult.” După aproape un an și jumătate de la acel moment, a făcut copiilor săi ultimul dar: miliardele sale.

#Berlusconi #miliardari #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul intenționează să introducă din nou regimul de licențiere a importurilor de cereale, măsura urmând să fie discutată la ședința Executivului de săptămâna viitoare. Anunțul a fost făcut de premierul Vasile Tofan, care susține că intervenția este menită să protejeze producătorii și exportatorii moldoveni de presiunile asupra prețurilor, dar avertizează că decizia implică și riscuri pentru alte sectoare ale economiei.

„La următoarea ședință a Guvernului, vom recomanda introducerea regimului de licențiere pentru importurile de cereale”, a anunțat Tofan.

Premierul afirmă că, în mod normal, statul ar trebui să intervină cât mai puțin pe piață, însă situația actuală impune găsirea unui echilibru între interesele agricultorilor și cele ale industriilor care folosesc cerealele drept materie primă.

Potrivit lui, limitarea importurilor prin licențiere ar putea proteja fermierii moldoveni, dar în același timp poate scumpi materia primă pentru morărit, panificație, zootehnie și industria uleiurilor.

Tofan avertizează că, dacă aceste sectoare își pierd competitivitatea, Republica Moldova riscă să importe mai multe produse cu valoare adăugată mai mare, precum făină, carne, lapte și ulei, în loc să le producă pe piața internă.

„Cele mai dificile sunt [deciziile] de tip 50/50, când trebuie să cântărești interese legitime, dar diferite, și să alegi soluția care implică cele mai mici riscuri pentru economie în ansamblu. Aceasta este una dintre ele”, a explicat premierul.

Șeful Guvernului susține însă că există și semnale favorabile pentru agricultori. Primele date privind recolta din acest an ar indica rezultate bune, iar în cazul rapiței au fost înregistrate randamente ridicate în mai multe regiuni și prețuri peste nivelul de anul trecut.

Un alt factor favorabil ar putea veni de pe piața europeană. Potrivit premierului, perspectivele pentru unele culturi s-au deteriorat semnificativ în Europa. Recolta de porumb este estimată în prezent la un nivel cu aproape 20% sub media ultimilor cinci ani, iar oferta mai redusă ar putea susține prețurile regionale la cereale.

Tofan spune că aceste perspective nu elimină însă problemele agricultorilor moldoveni, care operează cu marje reduse și sunt expuși atât riscurilor climatice, cât și unei piețe regionale afectate de război și perturbări logistice.

Mecanismul concret de licențiere urmează să fie stabilit la ședința Guvernului de săptămâna viitoare. Potrivit premierului, un regim similar a fost aplicat în perioada 2024–2025 și ar fi avut „efecte benefice” pentru producătorii autohtoni de cereale.

Noua măsură ar urma să aibă caracter temporar și să fie valabilă până la 31 octombrie 2026.

Pe termen lung, Tofan afirmă că autoritățile trebuie să se concentreze pe reducerea costurilor logistice, îmbunătățirea accesului la piețele externe, dezvoltarea capacităților de depozitare și procesare, facilitarea finanțării și creșterea competitivității sectorului agricol.

„Protejarea fermierilor este importantă. La fel de important este să nu slăbim, fără să vrem, celelalte ramuri ale economiei care depind de cereale”, a conchis premierul.