Cei mai detestați angajați din justiția moldavă – magistrații și procurorii

Aproximativ fiecare al cincilea moldovean nu are încredere în judecători și procurori. Datele au fost prezentat într-un sondaj prezentat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene. Conform cercetării, 35% dintre intervievați au „oarecum” sau „foarte multă încredere” în avocați, scrie realitatea.md.

„Totodată, 30% au multă încredere în poliție, iar 22% fiecare – în sistemele judecătoresc și procuraturii. (…) Intervievații care au interacționat cu judecătoriile și procuraturile au raportat într-o măsură ușor mai mare, că deloc nu au încredere în sistemul judecătoresc și respectiv al procuraturii.

Nu au fost diferențe în încrederea în sistemele judecătoresc și procuraturii în urma dezagregării după nivelul de informare despre reforma justiției. Pe de altă parte, se pare că încrederea în instituțiile prezentate descrește odată cu creșterea vârstei”, se arată în raportul cercetării.

Sondajul s-a efectuat pe un eșantion reprezentativ de 1143 de persoane cu vârstă mai mare de 18 ani. Marja de eroare este de +-2,9%. Datele au fost colectate la telefon, dintre care 90% din respondenți au fost apelați la mobil, iar 10% – la fix.

Studiul a fost elaborat de Magenta Consulting, pentru Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în consorțiu cu Institutul pentru Raportarea Războiului și Păcii (IWPR). Cercetarea s-a realizat în cadrul proiectului „Asigurarea integrității, eficienței și independenței sistemului de justiție în Moldova – #JustițiePentruMoldova”, finanțat de Uniunea Europeană și co-finanțat de Fundația Soros Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#procurori #justiție #sondaj

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dolarul american, considerat mult timp coloana vertebrală a finanțelor globale, își pierde treptat dominanța. Potrivit datelor Fondului Monetar Internațional (FMI), ponderea dolarului în rezervele valutare globale a scăzut la puțin peste 56% la mijlocul anului 2025, cel mai scăzut nivel în ultimele decenii, după ce la începutul secolului depășea 70%.

Experții Best Brokers subliniază că această scădere nu înseamnă că dolarul se prăbușește, ci reflectă o diversificare tot mai accentuată a rezervelor băncilor centrale. În ultimele decenii, băncile au adăugat euro, yen, aur și alte monede pentru a-și diminua riscurile, pe fondul tensiunilor geopolitice și a sancțiunilor americane care au demonstrat cât de mult poate fi folosit dolarul ca instrument politic și economic.

În paralel, alte monede și-au consolidat poziția: euro a crescut de la 18% la peste 21%, iar lira sterlină a ajuns la 4,8% din rezervele globale. Monedele netradiționale, inclusiv yuanul chinezesc, dolarul canadian și australian, au ajuns la o pondere de 22,5% în 2025, dublu față de 2000, semnalând o tendință clară de diversificare.

Factorii principali care au influențat scăderea dolarului includ criza financiară globală din 2008, pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina și retorica de dedolarizare promovată de unele țări emergente. Experții Bitfinex și Noelle Acheson, autoarea cărții „Crypto Is Macro Now”, susțin că investitorii și băncile centrale devin mai precauți și caută alternative mai stabile pentru rezervele lor.

Deși dolarul își menține poziția dominantă, analistii avertizează că această scădere discretă, dar constantă, poate marca începutul unei reconfigurări a sistemului financiar global.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#dominatie #banci centrale #euro #dolar