Cel mai grandios proiect moldo-român! Podul peste Prut de la Ungheni va avea 261 metri și costă 16,5 milioane de euro

Indicatorii tehnico-economici pentru podul peste Prut de la Ungheni urmează să fie aprobați de Guvernul de la București, iar în februarie va fi formată o comisie mixtă România – Republica Moldova care va monitoriza implementarea investiției.

Acest pod va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mures – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) si Drumul national R1 Chisinau – Ungheni – frontiera cu Romania (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul peste Prut de la Ungheni va avea 261,20 metri lungime, punct de control trecere frontiera, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spații închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor.

Caietul de sarcini pentru proiectare si execuție este aproape finalizat, urmând să fie demarată procedura de licitație pentru investiția de 16,5 milioane de euro.

Președintele Consiliului Județean, Costel Alexe, a avut o întâlnire, la Ministerul Transporturilor, cu secretarul de stat Irinel Ionel Scriosteanu și secretarul general adjunct al Guvernului, Lucian Rusu. Discuțiile au vizat proiectul Podului de la Ungheni.

“În urma întâlnirii, președintele CJ, Costel Alexe, a anunțat că indicatorii tehnico-economici pentru acest obiectiv urmează să fie aprobați de Guvern, iar in februarie va fi formată o comisie mixtă România – Republica Moldova care va monitoriza implementarea investiției. De asemenea, caietul de sarcini pentru proiectare și execuție este aproape finalizat, urmând să fie demarată procedura de licitație”, informează Consiliul Județean Iași.

Valoarea investiției se ridica la 16,5 milioane de euro cu TVA, bani din fonduri externe nerambursabile și de la bugetul de stat.

Consiliul Tehnico-Economic al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii a avizat devizul general al Podului peste Prut la Ungheni. Podul face parte din proiectul Autostrăzii A8 și va avea și punct de trecere a frontierei.

Investiția are ca scop îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane, precum și sprijinirea relațiilor economice, sociale și frățești dintre România și Moldova.

”În scurt timp, urmează începerea procedurii de licitație pentru execuția lucrărilor”, spunea în urma cu două săptămâni secretarul de stat din Ministerul Transporturilor, Irinel Scriosteanu.

Principalele caracteristici prevăzute ale podului sunt:

261,20 m lungime pod nou peste Prut
13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)
8 m lățime parte carosabilă
1 km lungime traseu
4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legatură
punct de control trecere frontiera, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ungheni #pod #constructie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.