Cel mai mare producător de panouri solare din lume prevestește sfârșitul lor

Panourile solare sunt prea ieftine pentru ca jucătorii din piaţă să poată supravieţui, este de părere chiar cel mai mare producător de panouri solare din lume, care prevestește sfârșitul lor.

LONGi, cel mai mare producător de panouri solare din lume, avertizează că aceste produse sunt prea ieftine pentru ca jucătorii din piaţă să poată supravieţui.

Compania chineză LONGi Green Energy Technology, cel mai mare producător de panouri solare din lume, face apel la guvernul din Beijing să controleze preţurile, în contextul în care excesul de capacitate şi competiţia ridicată din piaţă împinge producătorii spre faliment.

Guvernul chinez ar trebui să introducă reguli noi pentru a descuraja companiile care vin la licitaţii cu preţuri sub costul de producţie, a declarat Zhong Baoshen, preşedinte LONGi.

Industria de panouri solare din China este afectată de reducerea producţiei şi de concedieri, deşi instalările de fotovoltaice s-ar putea menţine şi în 2024 la nivelul record atins în 2023.

Anul trecut, Gao Jifan, preşedintele Trina Solar, a avertizat că toate companiile mici vor fi zdrobite de preţurile foarte mici.

Unii producătorii care câştigă licitaţii vin cu preţuri sub piaţă şi livrează panouri de slabă calitate, ceea ce afectează producătorii care investesc mai mult în inovaţii tehnologice, descurajându-i să vină cu produse mai bune, a declarat Zhong, potrivit zf.ro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dsiapritie #panouri solare #productie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șapte petroliere cu țiței non-rusesc au fost contractate de compania petrolieră slovacă Slovnaft, parte a grupului ungar MOL Group, pentru a asigura aprovizionarea rafinăriei din Bratislava după oprirea livrărilor de petrol rusesc prin conducta „Druzhba”.

Anunțul a fost făcut de directorul general al Slovnaft, Gabriel Szabo, care a precizat că încărcăturile provin din Arabia Saudită, Kazahstan, Norvegia și Libia. Petrolul va fi livrat în portul croat Omišalj și transportat ulterior prin conducta „Adria”, în baza unui contract încheiat cu operatorul croat JANAF.

Decizia vine după ce Ucraina a oprit, la 27 ianuarie, tranzitul petrolului rusesc prin conducta „Druzhba”, invocând avarii provocate de atacuri rusești. În urma întreruperii, rafinăriile grupului MOL din Ungaria și Slovacia – ultimele din Uniunea Europeană care mai primeau țiței rusesc prin această rută și beneficiau de derogare de la embargoul european – s-au confruntat cu dificultăți majore de aprovizionare.

Potrivit conducerii Slovnaft, livrările alternative vor permite reluarea activității la capacitate maximă a rafinăriei din Bratislava începând cu luna aprilie. Până atunci, instalația va funcționa la capacitate redusă, folosind petrol din rezervele strategice ale Slovaciei. Guvernul slovac a aprobat deja un împrumut de 250.000 de tone din rezerva de stat pentru a menține operațiunile în următoarea perioadă.

Situația a generat tensiuni politice. Premierul ungar Viktor Orban a acuzat Ucraina de „șantaj”, susținând că oprirea fluxurilor obligă Ungaria să recurgă la rezervele strategice. La rândul său, premierul slovac Robert Fico a declarat că, dacă blocajul are motive politice, acesta ar putea afecta sprijinul Bratislavei pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

Autoritățile de la Kiev resping acuzațiile. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean a afirmat că întreruperea a fost cauzată de un atac cu drone rusești asupra infrastructurii și a subliniat că Ucraina rămâne „un stat de tranzit de încredere”.

În paralel, Ungaria și Slovacia au solicitat Comisiei Europene să analizeze posibilitatea utilizării unei rute maritime alternative pentru achiziția de petrol rusesc, în cazul în care livrările prin conducte nu pot fi reluate. Ministerul Economiei din Croația a transmis însă că sistemul său de conducte poate transporta volume suplimentare doar dacă petrolul nu este de origine rusă.

Slovnaft exportă carburanți în mai multe state vecine, inclusiv Cehia, Ungaria și Ucraina, iar reducerea temporară a exporturilor este una dintre măsurile luate pentru a proteja piața internă în contextul crizei de aprovizionare.