Cel mai mare producător de panouri solare din lume prevestește sfârșitul lor

Panourile solare sunt prea ieftine pentru ca jucătorii din piaţă să poată supravieţui, este de părere chiar cel mai mare producător de panouri solare din lume, care prevestește sfârșitul lor.

LONGi, cel mai mare producător de panouri solare din lume, avertizează că aceste produse sunt prea ieftine pentru ca jucătorii din piaţă să poată supravieţui.

Compania chineză LONGi Green Energy Technology, cel mai mare producător de panouri solare din lume, face apel la guvernul din Beijing să controleze preţurile, în contextul în care excesul de capacitate şi competiţia ridicată din piaţă împinge producătorii spre faliment.

Guvernul chinez ar trebui să introducă reguli noi pentru a descuraja companiile care vin la licitaţii cu preţuri sub costul de producţie, a declarat Zhong Baoshen, preşedinte LONGi.

Industria de panouri solare din China este afectată de reducerea producţiei şi de concedieri, deşi instalările de fotovoltaice s-ar putea menţine şi în 2024 la nivelul record atins în 2023.

Anul trecut, Gao Jifan, preşedintele Trina Solar, a avertizat că toate companiile mici vor fi zdrobite de preţurile foarte mici.

Unii producătorii care câştigă licitaţii vin cu preţuri sub piaţă şi livrează panouri de slabă calitate, ceea ce afectează producătorii care investesc mai mult în inovaţii tehnologice, descurajându-i să vină cu produse mai bune, a declarat Zhong, potrivit zf.ro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dsiapritie #panouri solare #productie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Discuțiile privind o eventuală închidere a Laboratorului Biologic pentru Protecția Plantelor din Soroca ar putea genera un șoc structural pentru agricultura ecologică din nordul Republicii Moldova și pentru segmentul de producție certificată la nivel național. Avertismentul vine din partea economistului Iurie Rija.

Potrivit expertului, unitatea aflată în subordinea Ministerului Agriculturii reprezintă una dintre cele mai importante verigi tehnice ale agriculturii ecologice din regiune deservește aproximativ 2.900 de hectare certificate organic.

Rija subliniază că rolul laboratorului depășește simpla dimensiune administrativă. Aici sunt produse preparate biologice precum Rizoplan și Trihodermin, utilizate la tratarea semințelor și protecția culturilor împotriva bolilor de sol elemente tehnologice esențiale în agricultura ecologică.

Expertul explică faptul că particularitatea acestor produse constă în caracterul lor viu: bacteriile și microorganismele active au o viabilitate limitată, iar eficiența depinde de rapiditatea aplicării. Intervalul optim dintre tratarea seminței și încorporarea în sol este de aproximativ 24 de ore, iar depășirea acestui termen reduce semnificativ eficacitatea biologică.

În aceste condiții, proximitatea laboratorului devine o cerință tehnologică critică. Centralizarea sau relocarea serviciilor ar putea genera întârzieri operaționale, costuri suplimentare de transport și riscuri de compromitere a tratamentelor, avertizează economistul.

Impactul economic ar putea fi imediat pentru fermierii din regiune, care și-au construit modelele de business pe tehnologii biologice și investiții în certificare. Orice discontinuitate în lanțul tehnologic poate duce la pierderi de producție, dezechilibre fitosanitare și dificultăți în menținerea conformității cu standardele europene.

Iurie Rija atrage atenția că laboratorul reprezintă și o investiție acumulată în ani de experiență și adaptare la specificul pedoclimatic local. În contextul în care politicile europene promovează reducerea pesticidelor chimice și extinderea agriculturii ecologice, o eventuală desființare ar transmite un semnal contradictoriu față de obiectivele de dezvoltare durabilă.

Expertul consideră că, înaintea unei decizii finale, este necesară o analiză tehnico-economică aprofundată și consultarea directă a operatorilor agricoli afectați.

„În joc nu este doar funcționarea unui laborator, ci stabilitatea unei componente sensibile și valoroase a agriculturii moldovenești”, a concluzionat economistul.