Cele 2 lucruri pe care Warren Buffett le numește „cea mai bună protecție împotriva inflației”

Prețurile de consum au ajuns la cea mai înaltă rată din ultimii zece ani, provocând temerile că inflația ar putea face ravagii asupra economiei. Acest lucru i-a făcut pe oamenii din întreaga lume să se gândească ce înseamnă acest lucru pentru ei.

În 2009, la sfârșitul Marii Recesiuni, Oracolul din Omaha a declarat la reuniunea anuală a acționarilor Berkshire Hathaway că cele mai bune lucruri pe care le poate face o persoană pentru a se proteja împotriva inflației sunt să-și îmbunătățească abilitățile și să lucreze pentru a fi în TOP.

„Dacă ești cel mai bun profesor, dacă ești cel mai bun chirurg, dacă ești cel mai bun avocat, vei primi partea ta din plăcinta economică națională, indiferent de valoarea oricărei monede ar fi”, atunci A spus o persoană în vârstă de 78 de ani.

În cele din urmă, „cel mai bun lucru de făcut este să investești în tine”, spune Buffett.

Următoarea cea mai bună cale de acțiune pentru a proteja împotriva inflației, spune Buffett, este deținerea unei părți a „unei afaceri minunate”. Asta pentru că, indiferent de ce se întâmplă cu valoarea monedei, produsul companiei va fi în continuare la cerere.

Există o „acoperire mai bună” împotriva creșterii inflației – și nu este aur, spune managerul fondului

El folosește una dintre investițiile sale ca exemplu: „Dacă dețineți compania Coca-Cola, veți obține o anumită porțiune a muncii oamenilor peste 20 de ani și peste 50 de ani pentru produsul dvs. și nu face nicio diferență ce s-a întâmplat cu nivelul prețurilor ”, pentru că oamenii vor plăti în continuare pentru produsele care le plac.

Dar, mai degrabă decât să alegeți o singură companie în care să investiți, luați în considerare investițiile în fonduri cu indice cu cost redus, care sunt mult mai puțin riscante. Buffett a recomandat mult timp ca investitorii să-și pună banii în aceste fonduri, care dețin fiecare acțiune dintr-un indice, făcându-i să se diversifice automat. S&P 500, de exemplu, include companii de renume precum Apple, Coca-Cola și Google.

#inflstir #Educație Financiară #sfaturi utile #Warren Buffet

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.