Cele mai bogate și cele mai sărace țări din Europa

Gospodăriile daneze sunt cele mai bogate din Uniunea Europeană, potrivit unei analize a datelor efectuate de banca centrală a țării.

Astfel, potrivit rezultatele, gospodăria medie din Danemarca avea 1,88 milioane de coroane daneze (300.000 dolari) în active financiare începând cu al patrulea trimestru al anului 2020.

Datele, publicate miercuri, au fost extrase din dezvăluirea de către Banca Centrală Europeană a conturilor financiare pentru cele 27 de state membre ale UE.

Cifrele au arătat că danezii au de obicei și datorii mai mari, la 560.000 de coroane daneze, bătute doar de Luxemburg, unde oamenii aveau de obicei 660.000 de coroane daneze în pasiv.

Cu toate acestea, Danmarks Nationalbank a subliniat că majoritatea datoriilor daneze erau în datorii bancare și ipotecare „cu garanții imobiliare (aproximativ 86 la sută)”.

„Astfel, datoria danezilor este în mare parte compensată de valoarea bogăției în locuințe, care nu este inclusă în bogăția financiară”, a explicat banca centrală.

În general, danezii aveau o avere financiară netă de 1,32 milioane de coroane daneze, de aproape trei ori media UE de 450.000 de coroane daneze.

Banca centrală a Danemarcei a subliniat, de asemenea, că, deși această bogăție a fost medie, a existat o diferență semnificativă între indivizi.

De exemplu, banca centrală a spus că danezii cu cele mai mari venituri tind să aibă mai multe active și pasive, în timp ce persoanele care erau mai în vârstă aveau pensii mai mari.

Analiza băncii centrale a arătat că averea danezilor a crescut și mai mult în primul trimestru al acestui an.

Gospodăriile din Țările de Jos au avut a doua cea mai mare sumă în active financiare, la 1,58 milioane de coroane daneze, urmată de Luxemburg (1,59 milioane de coroane daneze) și Suedia (1,51 coroană daneză).

Între timp, gospodăriile din România s-au dovedit a fi cele mai sărace din UE, cu doar 80.000 de coroane daneze în active financiare.

Cursul mediu: 100 de coroane daneze ≈ 16 dolari.

#sarace #bogate #cele mai #tari #Europa #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șapte petroliere cu țiței non-rusesc au fost contractate de compania petrolieră slovacă Slovnaft, parte a grupului ungar MOL Group, pentru a asigura aprovizionarea rafinăriei din Bratislava după oprirea livrărilor de petrol rusesc prin conducta „Druzhba”.

Anunțul a fost făcut de directorul general al Slovnaft, Gabriel Szabo, care a precizat că încărcăturile provin din Arabia Saudită, Kazahstan, Norvegia și Libia. Petrolul va fi livrat în portul croat Omišalj și transportat ulterior prin conducta „Adria”, în baza unui contract încheiat cu operatorul croat JANAF.

Decizia vine după ce Ucraina a oprit, la 27 ianuarie, tranzitul petrolului rusesc prin conducta „Druzhba”, invocând avarii provocate de atacuri rusești. În urma întreruperii, rafinăriile grupului MOL din Ungaria și Slovacia – ultimele din Uniunea Europeană care mai primeau țiței rusesc prin această rută și beneficiau de derogare de la embargoul european – s-au confruntat cu dificultăți majore de aprovizionare.

Potrivit conducerii Slovnaft, livrările alternative vor permite reluarea activității la capacitate maximă a rafinăriei din Bratislava începând cu luna aprilie. Până atunci, instalația va funcționa la capacitate redusă, folosind petrol din rezervele strategice ale Slovaciei. Guvernul slovac a aprobat deja un împrumut de 250.000 de tone din rezerva de stat pentru a menține operațiunile în următoarea perioadă.

Situația a generat tensiuni politice. Premierul ungar Viktor Orban a acuzat Ucraina de „șantaj”, susținând că oprirea fluxurilor obligă Ungaria să recurgă la rezervele strategice. La rândul său, premierul slovac Robert Fico a declarat că, dacă blocajul are motive politice, acesta ar putea afecta sprijinul Bratislavei pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

Autoritățile de la Kiev resping acuzațiile. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean a afirmat că întreruperea a fost cauzată de un atac cu drone rusești asupra infrastructurii și a subliniat că Ucraina rămâne „un stat de tranzit de încredere”.

În paralel, Ungaria și Slovacia au solicitat Comisiei Europene să analizeze posibilitatea utilizării unei rute maritime alternative pentru achiziția de petrol rusesc, în cazul în care livrările prin conducte nu pot fi reluate. Ministerul Economiei din Croația a transmis însă că sistemul său de conducte poate transporta volume suplimentare doar dacă petrolul nu este de origine rusă.

Slovnaft exportă carburanți în mai multe state vecine, inclusiv Cehia, Ungaria și Ucraina, iar reducerea temporară a exporturilor este una dintre măsurile luate pentru a proteja piața internă în contextul crizei de aprovizionare.