Cele mai mari 100 de companii producătoare de armament au avut vânzări record în 2020. Primele cinci sunt din SUA

Giganţii mondiali din industria de armament au evitat în mare măsură anul trecut efectele crizei economice cauzate de COVID-19, înregistrând un nou record al vânzărilor, în creştere pentru al şaselea an consecutiv, potrivit unui raport publicat luni, informează AFP.

Cifra de afaceri a celor mai mari o sută de companii din sectorul apărării în 2020 a atins un nou record, 531 de miliarde de dolari (470 de miliarde de euro), din care mai mult de jumătate sunt afaceri americane, potrivit Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI).

Cifra reprezintă o creştere de 1,3% pe parcursul unui an a vânzărilor de arme şi servicii militare, în timp ce, în aceeaşi perioadă, economia mondială a scăzut cu peste 3%, subliniază institutul de cercetare cu sediul în Suedia.

Cifra de afaceri a acestor companii este în continuă ascensiune din 2015, cu o creştere totală de 17%, transmite Agerpres.

Cu excepţia companiilor ruseşti (-6,5%) şi franceze (-7,7%), vânzările marilor companii ale altor ţări au crescut anul trecut.

Cinci giganţi americani monopolizează în continuare poziţiile fruntaşe ale clasamentului mondial: Lockheed-Martin (avioane de luptă F-35, rachete) şi-a consolidat primul loc cu vânzări de arme de 58,2 miliarde de dolari, în faţa Raytheon Technologies, noul număr doi după o fuziune, urmate de Boeing, Northrop Grumman şi General Dynamics.

BAE Systems din Marea Britanie este prima companie europeană (a 6-a în top), următorul producător european fiind Airbus (locul al 11-lea). Trei companii din China ocupă locurile 7, 8, şi 9 (Norinco, Avic şi CETC). Locul zece este ocupat de L3Harris din SUA.

Potrivit SIPRI, rezistenţa marilor companii în situaţia economică dificilă din 2020 se explică în special prin politicile de sprijin bugetar adoptate în faţa pandemiei şi a efectelor măsurilor de izolare.

Industria de apărare nu a fost însă total imună la pandemia de COVID-19.

„În numeroase cazuri, măsurile luate pentru a reduce (răspândirea) virusului au perturbat lanţurile de aprovizionare şi au întârziat livrările”, notează SIPRI.

Raportul menţionează cazul Thales, principala companie franceză, după Airbus, în clasament (locul 14), care a pus pe seama măsurilor de izolare scăderea cu 6% a cifrei sale de afaceri.

În spatele celor 41 de companii americane din Top 100 şi a ponderii lor de 54%, 26 de companii europene reprezintă 21% din vânzările totale. Urmează China (13% din total, cinci companii) şi Rusia (5%, nouă companii).

#armament #vanzari #companii #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Liderul socialiștilor Igor Dodon a mers în capitala Rusiei împreună cu reprezentanți ai altor partide pro-ruse din Moldova pentru a discuta relansarea relațiilor economice și, în special, energetice cu Federația Rusă. Oficialii ruși s-au declarat dispuși să reia livrările de gaz la prețuri preferențiale, dacă Chișinăul va da semnale de deschidere, scrie 1prime.ru.

„Suntem gata să discutăm orice opțiune de cooperare, inclusiv în domeniul energiei”, a declarat vicepremierul rus Alexander Novak în cadrul întrevederii cu liderii PSRM, „Viitorul Moldovei” și „Inima Moldovei”. Novak a subliniat că relațiile economice bilaterale au fost grav afectate de orientarea europeană a Chișinăului și a amintit că, în ultimii 15 ani, ponderea Rusiei în exporturile Moldovei a scăzut de la 70% la doar 3%.

Vicepremierul rus a insistat că Moscova a oferit anterior gaze Moldovei la prețuri mai mici decât celor practicate pentru Europa și a sugerat că refuzul actualei guvernări de la Chișinău este „inexplicabil”.

În delegația moldoveană care a participat la întâlnirea de la Moscova s-au aflat Igor Dodon (PSRM), fostul premier Vasile Tarlev (Viitorul Moldovei) și Irina Vlah (Inima Moldovei), toți cunoscuți pentru pozițiile lor favorabile Kremlinului.

Potrivit lui Novak, Rusia este gata să revină la un „parteneriat prietenos” cu Moldova în domeniul energetic, „dacă va exista voință politică la Chișinău”.

Republica Moldova a renunțat la gazul rusesc de la sfârșitul anului 2022 și s-a reorientat pe piețele din vest, după ce Gazporm a redus cantitatea livrată Chișinăului la 5,7 milioane metri cubi/zi. Întreaga cantitate de metan a fost redirecționată către partea stângă a Nistrului în schimbul energiei electrice. Iar de la începutul anului 2025, Gazprom a sistat livăririle de metan și în stânga Nistrului urmare a suspendării tranzitului prin Ucraina. La mijlocul luni februarie livăririle au fost reluaate, însă nu direct de către Gazprom ci prin intermediul companiei ungare MET cu achitarea metanului printr-o companie din Dubai.