Centrale electrice plutitoare amplasate în România, soluția Turciei pentru a aproviziona Ucraina și Moldova cu energi

Turcia ar putea trimite centrale electrice plutitoare în România pentru a furniza 300-400 MW de electricitate Ucrainei, a declarat miercuri Zeynep Kharezi, directorul general al companiei Karpowership, într-un interviu acordat agenției de presă Anadolu, preluat de TASS.

„Negociem în legătură cu (furnizarea) a 300-400 MW de energie electrică. Această capacitate poate oferi electricitate pentru un milion de gospodării. Putem trimite trei sau patru nave pentru a asigura această capacitate. Centralele electrice plutitoare pot fi amplasate în diferite porturi, iar furnizarea de energie electrică poate începe într-o lună, după ce detaliile tehnice, comerciale și de securitate vor fi finalizate”, a declarat Kharezi.

„Există linii de transport al electricității între România, Republica Moldova și Ucraina. Putem amplasa nave în România și Republica Moldova și furniza energie electrică prin linii electrice către Ucraina”, a adăugat ea.

Potrivit acesteia, principala problemă este că navele care se îndreaptă spre Ucraina nu pot fi asigurate. În acest sens, compania turcă se află în discuții cu ONU și cu o serie de companii pentru „a găsi soluția potrivită”.
La sfârșitul lunii trecute Karpowership anunțase că sunt în negocieri pentru a trimite nave energetice în apropiere de Odesa, cel mai mare port al Ucrainei, a declarat un director al companiei pentru Nikkei.

„Discutăm cu guvernatoratul Odesa și cu compania de energie electrică din Ucraina, Ukrenergo, pentru a amplasa trei centrale electrice plutitoare cu o putere totală de 300 de megawați în portul orașului”, a declarat Zeynep Harezi, membru al consiliului de administrație al Karpowership care se ocupă de operațiuni comerciale.

Karpowership este specializată în astfel de operațiuni. Compania are aproximativ trei duzini de nave energetice (cu o capacitate totală de până la 6 milioane kW), mai ales în Asia și în Orientul Mijlociu. În Europa nu are încă, dar în octombrie s-a anunțat că vor avea loc negocieri pentru plasarea a până la opt nave (cu o capacitate totală de până la 2 milioane de kW) în patru țări, inclusiv Ucraina.

Navele energetice sunt destinate în principal țărilor cu infrastructură inadecvată, precum și pentru utilizare în situații de urgență în urma dezastrelor naturale sau accidentelor.
Harezi a spus că compania este în discuții cu privire la desfășurarea a până la opt nave în patru țări europene pentru iarna anului 2023, în loc de 2022, așa cum s-a discutat inițial. „Acum este de așteptat ca iarna aceasta să fie una caldă, iar depozitele de gaze ale Europei sunt deja pline, contribuind la scăderea prețurilor la electricitate”, a spus ea.

Compania este, de asemenea, în discuții pentru a furniza energie țărilor asiatice, inclusiv Singapore, Malaezia, Vietnam, Bangladesh și Sri Lanka. Karpowership furnizează deja energie electrică mai multor insule din Indonezia folosind gaze naturale.

În 2019, Karadeniz Holding și Mitsui OSK Lines (MOL) din Japonia au convenit să colaboreze într-o companie numită KARMOL pentru a furniza gaz natural lichefiat pentru alimentarea navelor. Utilizarea GNL în locul combustibililor cu emisii mai mari ar reduce semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră.
Karadeniz Holding deține 36 de nave care pot fi conectate la rețelele electrice locale în mai puțin de 30 de zile.

În proiectele de GNL-to-power, o unitate plutitoare de stocare și regazificare (FSRU) este conectată la navele electrice pentru a furniza combustibil. Transportoare GNL separate reîncarcă FSRU atunci când este necesar.

Harezi a spus că KARMOL are cinci nave FSRU, inclusiv în Turcia, Senegal, Brazilia și Singapore.

În ciuda prețurilor ridicate ale gazului, Harezi a spus: „Noi credem că viitorul este gazul”.

Presa rusă a scrie recent că producătorul rus de gaze Novatek a abordat Karpowership pentru a furniza energie electrică pentru marele său proiect Arctic LNG 2.

Karpowership are opt centrale electrice plutitoare disponibile care pot genera până la doi gigawaţi de electricitate pe oră, suficient pentru a alimenta cinci milioane de locuinţe. Cea mai mare navă de acest tip are o capacitate de 500 de megawaţi pe oră.

Navele conectează centrala electrică de la bord cu o staţie electrică de la mal şi au nevoie de aproximativ un kilometru de cabluri pentru a deveni operaţionale. Firma turcă susţine că vasele sale pot furniza energie electrică la un preţ cuprins între 20 şi 25 de eurocenţi pe kilowatt oră, adică jumătate din preţul curent de pe piaţa din Germania în cazul contractelor cu livrare pentru anul viitor.

#curent #centrala #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile necesare pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări sub cadrul Extins al Facilității de Credit și al Fondului Extins (ECF/EFF) și a celei de-a doua evaluări sub cadrul Facilității de Reziliență și Sustenabilitate (RSF).

Recuperarea economică din Moldova este în plină desfășurare, cu o creștere estimată de 2,6% pentru acest an și de 3% pentru anul viitor. Deficitul fiscal este prognozat să scadă de la 5,2% în 2023 la 4,4% în 2024 și 4,0% în 2025. În ciuda unor rezultate cuantitativ bune, implementarea reformelor structurale a întâmpinat întârzieri.

„Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări a programelor Moldovei sub ECF/EFF și a celei de-a doua evaluări sub RSF. Acordul urmează să fie aprobat de conducerea FMI și de Consiliul Executiv. Finalizarea evaluărilor va permite o alocare de 111,4 milioane DSP (aproximativ 148,3 milioane USD), ceea ce va aduce totalul decontărilor sub programele în derulare la aproximativ 810 milioane USD”, se arată în mesajul FMI.

Recuperarea după efectele adverse ale războiului din Ucraina și șocurile prețurilor energetice este în curs. Creșterea este estimată la 2,6% în 2024 și 3% în 2025, susținută de cererea internă robustă. Inflația a rămas în mare parte în cadrul coridorului țintă de 5 ± 1,5% al Băncii Naționale a Moldovei începând din octombrie 2023. Riscurile negative rămân ridicate, în principal legate de războiul din Ucraina și posibile noi șocuri energetice. În schimb, progresul mai rapid în reformele structurale, inclusiv în cadrul Planului de Creștere al UE, și evoluțiile constante pe calea aderării la UE reprezintă riscuri pozitive.

„Revizuirea în scădere a deficitului fiscal pentru 2024 și 2025 la 4,4%, respectiv 4,0% din PIB, reflectă venituri mai mari decât cele prognozate, susținute de creșterea salariilor și importurilor. Cheltuielile guvernamentale au rămas, în general, neschimbate, cu un reechilibru favorabil investițiilor pentru anul viitor. „Deși performanțele cuantitative au fost bune, implementarea reformelor structurale a fost inegală. Autoritățile au finalizat condiționalitățile legate de incluziunea financiară, sectorul asigurărilor și întreprinderile de stat, iar amendamentele legale pentru consolidarea autonomiei și guvernanței Băncii Naționale a Moldovei urmează să fie prezentate Parlamentului în curând. Acțiunile convenite pentru înființarea Curții Anticorupție și pentru asigurarea personalului adecvat la Procuratura Anticorupție sunt în așteptare. De asemenea, trecerea de la subvențiile energetice acordate prin facturi la transferuri bănești țintite a avut loc la timp pentru sezonul de încălzire actual. Alte măsuri de reformă din cadrul RSF sunt în desfășurare, dar vor necesita mai mult timp pentru a fi finalizate. „Examinarea evaluărilor de către Consiliul Executiv al FMI este programată pentru mijlocul lunii decembrie. Programul este așteptat să includă două evaluări suplimentare și să se finalizeze în octombrie 2025”, conchide FMI.