Cererea de petrol va crește, estimează OPEC. De ce contestă Agenția Internațională pentru Energie aceste date

10 Oct. 2023, 10:29
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Oct. 2023, 10:29 // Actual //  bani.md

Cererea de petrol rămâne un indicator important pentru mersul economiei mondiale, chiar și în contextul în care există presiuni uriașe legate de mediu și de reducerea amprentei de carbon la nivel global. OPEC și Agenția Internațională pentru Energie au viziuni diferite. Organizația de tip cartel consideră că cererea va crește pe termen mediu și lung, în vreme ce AIE se declară mult mai rezervată. Ba chiar se grăbește să declare ”începutul sfârşitului” erei combustibililor fosili.

OPEC, Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol, şi-a revizuit în creştere previziunile pe termen mediu şi lung pentru cererea globală de petrol, spre deosebire de alte previziuni potrivit cărora cererea a atins nivelul maxim, transmite CNBC, citat de digi24.ro.

Grupul marilor producători de petrol a spus că sectorul ţiţeiului ar necesita investiţii uriaşe, de 14.000 de miliarde de dolari dacă doreşte să facă faţă acestei creşteri, chiar şi pe fondul unei expansiuni rapide a tehnologiilor de energie regenerabilă.

Prognoza pe termen lung a OPEC privind cererea globală de petrol diferă de cea a Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), principalul organ de supraveghere a energiei din lume. OPEC şi AIE, ambele nume mari din industria energetică, sunt în prezent blocate într-un război al cuvintelor cu privire la nivelul maxim al cererii de petrol.

Previziunile OPEC

În World Oil Outlook 2023, OPEC a declarat că se aşteaptă ca cererea globală să atingă 116 milioane de barili pe zi (bpd) până în 2045, în creştere de la 99,6 milioane de barili pe zi în 2022 şi cu aproximativ 6 milioane de barili mai mult decât a prezis în raportul de anul trecut.

OPEC a precizat că există şi potenţialul ca acest salt să fie şi mai mare. Creşterea va fi susţinută probabil de India, China, alte ţări asiatice, Africa şi Orientul Mijlociu.

Pentru ca prognoza pe termen lung a cererii de petrol să fie îndeplinită, OPEC a spus că ar fi necesare investiţii în sectorul petrolului de 14.000 de miliarde de dolari, sau aproximativ 610 de miliarde de dolari în medie pe an.

Grupul a spus că este ”vital” ca aceste investiţii să fie finalizate, spunând că este benefic atât pentru producători, cât şi pentru consumatori.

Cu robinetul pornit

Pe termen mediu, OPEC a declarat că cererea globală de petrol va atinge probabil un nivel de 110,2 milioane bpd în 2028, reflectând o creştere de 10,6 milioane bpd în comparaţie cu nivelurile din 2022.

”Evoluţiile recente au determinat echipa OPEC să reevalueze exact ceea ce poate oferi fiecare energie, cu accent pe opţiuni şi soluţii pragmatice şi realiste”, a spus secretarul general al OPEC, Haitham al-Ghais, într-o prefaţă la raport.

Al-Ghais a spus că ”apelurile de a opri investiţiile în noi proiecte petroliere sunt greşite şi ar putea duce la haos energetic şi economic. Istoria este plină de numeroase exemple de tulburări care ar trebui să servească drept avertisment pentru ceea ce se întâmplă atunci când factorii de decizie politică nu recunosc complexităţile împletite ale energiei”.

Viziuni diferite

Prognozele OPEC contrastează puternic cu cele ale AIE, care a declarat luna trecută că lumea se află acum la ”începutul sfârşitului” erei combustibililor fosili.

Într-un articol de opinie publicat în Financial Times, directorul general al AIE, Fatih Birol, a declarat pentru prima dată că cererea de cărbune, petrol şi gaze va atinge vârful înainte de 2030, iar consumul de combustibili fosili va scădea pe măsură ce politicile climatice vor intra în vigoare.

Evaluarea lui Birol se bazează pe World Energy Outlook al AIE, un raport influent care urmează să fie publicat în octombrie.

AIE: Petrolul, principalul motor al crizei climatice

Şeful AIE a salutat prognoza ca fiind ”un punct de cotitură istoric”, dar a precizat că scăderile proiectate nu vor fi ”suficient de aproape” pentru a pune lumea pe calea limitării încălzirii globale la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale.

Acest prag de temperatură este considerat pe scară largă ca fiind esenţial pentru evitarea celor mai grave efecte ale schimbărilor climatice. Arderea combustibililor fosili este principalul motor al crizei climatice.

OPEC a criticat aspru previziunile AIE privind cererea maximă de combustibili fosili înainte de sfârşitul deceniului.

Grupul a declarat într-o declaraţie publicată pe 14 septembrie că naraţiunea AIE este ”extrem de riscantă”, ”nepractică” şi ”condusă ideologic”.

OPEC a cerut anterior AIE să fie ”foarte atentă” în ceea ce priveşte subminarea investiţiilor din industrie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

16 Mart. 2026, 17:35
 // Categoria: Uncategorized // Autor:  Grîu Tatiana
16 Mart. 2026, 17:35 // Uncategorized //  Grîu Tatiana

Republica Moldova ar putea deveni țara cu cea mai rapidă creștere a PIB-ului pe cap de locuitor în perioada 2026–2030, potrivit unor estimări publicate de Fondul Monetar Internațional (FMI) și analizate de platforma Visual Capitalist.

Conform prognozelor, PIB-ul pe cap de locuitor al Moldovei ar urma să crească cu aproximativ 53% până în anul 2030, cel mai mare ritm dintre toate statele analizate. Indicatorul măsoară valoarea bunurilor și serviciilor produse într-o economie raportată la numărul de locuitori și este considerat unul dintre principalele repere pentru nivelul de trai.

În clasamentul țărilor cu cea mai rapidă creștere economică pe cap de locuitor, Moldova este urmată de Guyana (44,8%), Turkmenistan (38,1%), Serbia (36,6%) și Armenia (33,9%). În top se mai regăsesc Albania, Insulele Marshall, Mauritius, Kazahstan și China.

Analiza arată că majoritatea statelor cu ritmuri accelerate de creștere sunt economii emergente, unde reformele economice, dezvoltarea unor noi industrii și creșterea investițiilor pot genera salturi rapide ale veniturilor pe cap de locuitor.

Totodată, mai multe economii din Europa de Est și de Sud-Est apar în clasamentul primelor 25 de țări, inclusiv Serbia, Albania, Bulgaria, Polonia, Georgia și Lituania. Potrivit experților, aceste state beneficiază de investiții în creștere, modernizare economică și integrare tot mai profundă în piața europeană.

Pe de altă parte, atunci când este analizată creșterea în termeni absoluți a veniturilor pe cap de locuitor, clasamentul este dominat de economii foarte dezvoltate. Liechtenstein ar urma să înregistreze cea mai mare majorare, cu aproximativ 39 400 de dolari în plus per persoană până în 2030, urmat de Islanda, Irlanda, Qatar și Elveția.

Unele state apar în ambele clasamente – atât la creșterea procentuală, cât și la cea absolută. Printre acestea se numără Islanda, Guyana și Lituania, economii care combină ritmuri rapide de dezvoltare cu majorări consistente ale veniturilor populației.

Datele utilizate în analiză provin din prognozele FMI, iar PIB-ul pe cap de locuitor este calculat în dolari.