Cererea de petrol va crește, estimează OPEC. De ce contestă Agenția Internațională pentru Energie aceste date

Cererea de petrol rămâne un indicator important pentru mersul economiei mondiale, chiar și în contextul în care există presiuni uriașe legate de mediu și de reducerea amprentei de carbon la nivel global. OPEC și Agenția Internațională pentru Energie au viziuni diferite. Organizația de tip cartel consideră că cererea va crește pe termen mediu și lung, în vreme ce AIE se declară mult mai rezervată. Ba chiar se grăbește să declare ”începutul sfârşitului” erei combustibililor fosili.

OPEC, Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol, şi-a revizuit în creştere previziunile pe termen mediu şi lung pentru cererea globală de petrol, spre deosebire de alte previziuni potrivit cărora cererea a atins nivelul maxim, transmite CNBC, citat de digi24.ro.

Grupul marilor producători de petrol a spus că sectorul ţiţeiului ar necesita investiţii uriaşe, de 14.000 de miliarde de dolari dacă doreşte să facă faţă acestei creşteri, chiar şi pe fondul unei expansiuni rapide a tehnologiilor de energie regenerabilă.

Prognoza pe termen lung a OPEC privind cererea globală de petrol diferă de cea a Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), principalul organ de supraveghere a energiei din lume. OPEC şi AIE, ambele nume mari din industria energetică, sunt în prezent blocate într-un război al cuvintelor cu privire la nivelul maxim al cererii de petrol.

Previziunile OPEC

În World Oil Outlook 2023, OPEC a declarat că se aşteaptă ca cererea globală să atingă 116 milioane de barili pe zi (bpd) până în 2045, în creştere de la 99,6 milioane de barili pe zi în 2022 şi cu aproximativ 6 milioane de barili mai mult decât a prezis în raportul de anul trecut.

OPEC a precizat că există şi potenţialul ca acest salt să fie şi mai mare. Creşterea va fi susţinută probabil de India, China, alte ţări asiatice, Africa şi Orientul Mijlociu.

Pentru ca prognoza pe termen lung a cererii de petrol să fie îndeplinită, OPEC a spus că ar fi necesare investiţii în sectorul petrolului de 14.000 de miliarde de dolari, sau aproximativ 610 de miliarde de dolari în medie pe an.

Grupul a spus că este ”vital” ca aceste investiţii să fie finalizate, spunând că este benefic atât pentru producători, cât şi pentru consumatori.

Cu robinetul pornit

Pe termen mediu, OPEC a declarat că cererea globală de petrol va atinge probabil un nivel de 110,2 milioane bpd în 2028, reflectând o creştere de 10,6 milioane bpd în comparaţie cu nivelurile din 2022.

”Evoluţiile recente au determinat echipa OPEC să reevalueze exact ceea ce poate oferi fiecare energie, cu accent pe opţiuni şi soluţii pragmatice şi realiste”, a spus secretarul general al OPEC, Haitham al-Ghais, într-o prefaţă la raport.

Al-Ghais a spus că ”apelurile de a opri investiţiile în noi proiecte petroliere sunt greşite şi ar putea duce la haos energetic şi economic. Istoria este plină de numeroase exemple de tulburări care ar trebui să servească drept avertisment pentru ceea ce se întâmplă atunci când factorii de decizie politică nu recunosc complexităţile împletite ale energiei”.

Viziuni diferite

Prognozele OPEC contrastează puternic cu cele ale AIE, care a declarat luna trecută că lumea se află acum la ”începutul sfârşitului” erei combustibililor fosili.

Într-un articol de opinie publicat în Financial Times, directorul general al AIE, Fatih Birol, a declarat pentru prima dată că cererea de cărbune, petrol şi gaze va atinge vârful înainte de 2030, iar consumul de combustibili fosili va scădea pe măsură ce politicile climatice vor intra în vigoare.

Evaluarea lui Birol se bazează pe World Energy Outlook al AIE, un raport influent care urmează să fie publicat în octombrie.

AIE: Petrolul, principalul motor al crizei climatice

Şeful AIE a salutat prognoza ca fiind ”un punct de cotitură istoric”, dar a precizat că scăderile proiectate nu vor fi ”suficient de aproape” pentru a pune lumea pe calea limitării încălzirii globale la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale.

Acest prag de temperatură este considerat pe scară largă ca fiind esenţial pentru evitarea celor mai grave efecte ale schimbărilor climatice. Arderea combustibililor fosili este principalul motor al crizei climatice.

OPEC a criticat aspru previziunile AIE privind cererea maximă de combustibili fosili înainte de sfârşitul deceniului.

Grupul a declarat într-o declaraţie publicată pe 14 septembrie că naraţiunea AIE este ”extrem de riscantă”, ”nepractică” şi ”condusă ideologic”.

OPEC a cerut anterior AIE să fie ”foarte atentă” în ceea ce priveşte subminarea investiţiilor din industrie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#extracție #cerere #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.