Cererea pentru călătoriile aeriene este în creștere. Ce spune șeful Lufthansa

Redeschiderea Japoniei către turişti şi majorarea cererii pentru călătorii de afaceri va menţine creşterea sectorului aviaţiei, deşi războiul din Ucraina, inflaţia şi recesiunea ar putea afecta ritmul expansiunii, a afirmat vineri directorul general al Lufthansa, Carsten Spohr, transmite Reuters.

„Nu sunt motive de pesimism”, ne aşteptăm la redeschiderea graduală a Chinei, după încheierea, duminică, a Congresului Partidului Comunist, a declarat şeful uneia dintre cele mai mari companii aeriene europene.

Declaraţiile sale vin după estimările optimiste ale rivalelor British Airways, Ryanair şi easyJet, care au previzionat săptămâna aceasta că cererea pentru călătorii aeriene este în creştere.

În Europa, acţiunile celor mai multe companii aeriene au scăzut în ultimele şase luni, unele cu 50%, din cauza temerilor că sporirea facturilor la energie pentru gospodării va afecta apetitul pentru călătorii.

Lufthansa se aşteaptă să ajungă anul viitor la 87% din capacitatea sa de dinaintea pandemiei, după 75% anul acesta, în condiţiile în care aproximativ 86% din bilete sunt vândute.

„Am lăsat în fine criza în urmă, după doi şi jumătate”, a declarat Spohr.

Lufthansa previziona în august că va reveni anul acesta pe profit, în urma majorării cererii pentru zboruri pe distanţe scurte în Europa.

Grupul Lufthansa include şi companiile Swiss International Air Lines, Brussels Airlines, Austrian Airlines, Eurowings şi Lufthansa Cargo.

#sector aerian #Lufthansa #cerere #calatorii #turism #avion

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.