Cererea pentru călătoriile aeriene este în creștere. Ce spune șeful Lufthansa

Redeschiderea Japoniei către turişti şi majorarea cererii pentru călătorii de afaceri va menţine creşterea sectorului aviaţiei, deşi războiul din Ucraina, inflaţia şi recesiunea ar putea afecta ritmul expansiunii, a afirmat vineri directorul general al Lufthansa, Carsten Spohr, transmite Reuters.

„Nu sunt motive de pesimism”, ne aşteptăm la redeschiderea graduală a Chinei, după încheierea, duminică, a Congresului Partidului Comunist, a declarat şeful uneia dintre cele mai mari companii aeriene europene.

Declaraţiile sale vin după estimările optimiste ale rivalelor British Airways, Ryanair şi easyJet, care au previzionat săptămâna aceasta că cererea pentru călătorii aeriene este în creştere.

În Europa, acţiunile celor mai multe companii aeriene au scăzut în ultimele şase luni, unele cu 50%, din cauza temerilor că sporirea facturilor la energie pentru gospodării va afecta apetitul pentru călătorii.

Lufthansa se aşteaptă să ajungă anul viitor la 87% din capacitatea sa de dinaintea pandemiei, după 75% anul acesta, în condiţiile în care aproximativ 86% din bilete sunt vândute.

„Am lăsat în fine criza în urmă, după doi şi jumătate”, a declarat Spohr.

Lufthansa previziona în august că va reveni anul acesta pe profit, în urma majorării cererii pentru zboruri pe distanţe scurte în Europa.

Grupul Lufthansa include şi companiile Swiss International Air Lines, Brussels Airlines, Austrian Airlines, Eurowings şi Lufthansa Cargo.

#sector aerian #Lufthansa #cerere #calatorii #turism #avion

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.