Cererea pentru călătoriile aeriene este în creștere. Ce spune șeful Lufthansa

Redeschiderea Japoniei către turişti şi majorarea cererii pentru călătorii de afaceri va menţine creşterea sectorului aviaţiei, deşi războiul din Ucraina, inflaţia şi recesiunea ar putea afecta ritmul expansiunii, a afirmat vineri directorul general al Lufthansa, Carsten Spohr, transmite Reuters.

„Nu sunt motive de pesimism”, ne aşteptăm la redeschiderea graduală a Chinei, după încheierea, duminică, a Congresului Partidului Comunist, a declarat şeful uneia dintre cele mai mari companii aeriene europene.

Declaraţiile sale vin după estimările optimiste ale rivalelor British Airways, Ryanair şi easyJet, care au previzionat săptămâna aceasta că cererea pentru călătorii aeriene este în creştere.

În Europa, acţiunile celor mai multe companii aeriene au scăzut în ultimele şase luni, unele cu 50%, din cauza temerilor că sporirea facturilor la energie pentru gospodării va afecta apetitul pentru călătorii.

Lufthansa se aşteaptă să ajungă anul viitor la 87% din capacitatea sa de dinaintea pandemiei, după 75% anul acesta, în condiţiile în care aproximativ 86% din bilete sunt vândute.

„Am lăsat în fine criza în urmă, după doi şi jumătate”, a declarat Spohr.

Lufthansa previziona în august că va reveni anul acesta pe profit, în urma majorării cererii pentru zboruri pe distanţe scurte în Europa.

Grupul Lufthansa include şi companiile Swiss International Air Lines, Brussels Airlines, Austrian Airlines, Eurowings şi Lufthansa Cargo.

#sector aerian #Lufthansa #cerere #calatorii #turism #avion

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.