Cheltuieli oficiale la primul tur: Sandu aproape 10 mil. lei, Morari – cele mai mari costuri per vot obținut

24 Oct. 2024, 15:22
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Oct. 2024, 15:22 // Actual //  Ursu Victor

Comisia Electorală Centrală (CEC) a publicat cheltuielile oficiale ale candidaților la primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, iar datele sistematizate de IData, relevă diferențe semnificative în strategia financiară a acestora.

Cea mai costisitoare campanie a fost desfășurată de Maia Sandu, care a investit 9,989,206 lei, urmată de Renato Usatîi, cu 6,233,082 lei, și Alexandr Stoianoglo, care a cheltuit 4,665,774 lei. Aceștia sunt primii trei candidați în termeni de cheltuieli totale, fiind urmate de Irina Vlah (2,770,243 lei) și Vasile Tarlev (2,394,270 lei). În partea de jos a clasamentului se află Octavian Țîcu, care a cheltuit cel mai puțin, doar 293,325 lei.

Cu toate acestea, un alt aspect interesant al campaniei este eficiența cheltuielilor per vot obținut. Din această perspectivă, Natalia Morari a înregistrat cele mai mari costuri, cheltuind 192 de lei pentru fiecare vot obținut. Andrei Năstase a cheltuit 92 de lei per vot, în timp ce alți candidați au avut rezultate mai eficiente. De exemplu, Tudor Ulianovschi a investit 66 de lei pentru fiecare vot, iar Vasile Tarlev – 49 de lei.

La polul opus, Alexandr Stoianoglo și Victoria Furtună au avut cele mai eficiente campanii, din punct de vedere al costurilor per vot. Stoianoglo a cheltuit doar 12 lei pentru fiecare vot obținut, iar Furtună 13 lei. Maia Sandu, în ciuda cheltuielilor mari totale, a avut un cost de doar 15 lei per vot, ceea ce sugerează că a reușit să mobilizeze un număr semnificativ de alegători în raport cu resursele investite.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

26 Iul. 2026, 10:01
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
26 Iul. 2026, 10:01 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Atacurile repetate asupra infrastructurii portuare din Ucraina schimbă regulile jocului pe piața cerealelor din regiunea Mării Negre. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, deși recolta din Ucraina se anunță peste așteptări atât ca volum, cât și ca calitate, exporturile sunt afectate de deteriorarea condițiilor logistice, ceea ce susține prețurile și majorează costurile de transport.

Conform analizei, Ucraina estimează pentru acest sezon o producție de 75–77 milioane de tone de cereale și oleaginoase. Până la 25 iulie au fost recoltate aproximativ 11–12 milioane de tone de grâu, reprezentând circa 35–40% din recolta prognozată. Totodată, între 65% și 70% din grâu este de calitate pentru panificație, peste așteptările inițiale ale pieței.

Cu toate acestea, problema majoră nu mai este producția, ci exportul. Bombardamentele asupra porturilor, terminalelor cerealiere și navelor comerciale au redus semnificativ capacitatea de operare a porturilor ucrainene de la Marea Neagră. Estimările din piață indică faptul că, în perioada de vârf a recoltării, capacitatea efectivă de export pe cale maritimă ar putea scădea cu aproximativ o treime.

În aceste condiții, Portul Constanța își consolidează rolul de principal centru logistic pentru exporturile agricole ale Ucrainei. Tot mai multe volume de cereale sunt redirecționate prin porturile dunărene Reni, Ismail și Ust-Dunaisk, de unde sunt transportate cu barjele spre Constanța și apoi expediate către Europa, Africa de Nord, Orientul Mijlociu și Asia.

Potrivit lui Iurie Rija, această soluție vine însă cu un cost ridicat. Transportul fluvial dintre Reni și Ismail către Constanța s-a scumpit de la 14–15 dolari pe tonă la aproximativ 28 de dolari pe tonă, ceea ce înseamnă o majorare de aproape 100% în doar câteva săptămâni.

În ansamblu, costurile logistice suportate de exportatori sunt în prezent cu 80–100% mai mari decât la începutul lunii iulie. Scumpirile sunt generate de lipsa barjelor disponibile, nivelul redus al Dunării, majorarea primelor de asigurare și intensificarea riscurilor de securitate.

Analiza mai arată că numeroase companii internaționale de transport maritim și-au redus activitatea în porturile ucrainene, obligând exportatorii să recurgă la transport multimodal, cu transbordări suplimentare, timpi mai mari de livrare și costuri operaționale mai ridicate.

Pe piața internațională, aceste dificultăți logistice încep să fie reflectate în cotațiile bursiere. Deși oferta de cereale este una generoasă, riscurile legate de export și de funcționarea infrastructurii mențin prețurile grâului la un nivel ridicat și reduc presiunea sezonieră exercitată de noua recoltă.

În opinia economistului, performanța exporturilor agricole din regiunea Mării Negre în sezonul 2026–2027 va depinde mai puțin de volumul recoltei și mai mult de capacitatea infrastructurii logistice de a transporta marfa către cumpărătorii internaționali. Atât timp cât atacurile asupra porturilor ucrainene continuă, Constanța și coridorul Dunării vor rămâne principalele rute alternative de export, însă la costuri considerabil mai mari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!