Cheltuieli oficiale la primul tur: Sandu aproape 10 mil. lei, Morari – cele mai mari costuri per vot obținut

24 Oct. 2024, 15:22
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Oct. 2024, 15:22 // Actual //  Ursu Victor

Comisia Electorală Centrală (CEC) a publicat cheltuielile oficiale ale candidaților la primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, iar datele sistematizate de IData, relevă diferențe semnificative în strategia financiară a acestora.

Cea mai costisitoare campanie a fost desfășurată de Maia Sandu, care a investit 9,989,206 lei, urmată de Renato Usatîi, cu 6,233,082 lei, și Alexandr Stoianoglo, care a cheltuit 4,665,774 lei. Aceștia sunt primii trei candidați în termeni de cheltuieli totale, fiind urmate de Irina Vlah (2,770,243 lei) și Vasile Tarlev (2,394,270 lei). În partea de jos a clasamentului se află Octavian Țîcu, care a cheltuit cel mai puțin, doar 293,325 lei.

Cu toate acestea, un alt aspect interesant al campaniei este eficiența cheltuielilor per vot obținut. Din această perspectivă, Natalia Morari a înregistrat cele mai mari costuri, cheltuind 192 de lei pentru fiecare vot obținut. Andrei Năstase a cheltuit 92 de lei per vot, în timp ce alți candidați au avut rezultate mai eficiente. De exemplu, Tudor Ulianovschi a investit 66 de lei pentru fiecare vot, iar Vasile Tarlev – 49 de lei.

La polul opus, Alexandr Stoianoglo și Victoria Furtună au avut cele mai eficiente campanii, din punct de vedere al costurilor per vot. Stoianoglo a cheltuit doar 12 lei pentru fiecare vot obținut, iar Furtună 13 lei. Maia Sandu, în ciuda cheltuielilor mari totale, a avut un cost de doar 15 lei per vot, ceea ce sugerează că a reușit să mobilizeze un număr semnificativ de alegători în raport cu resursele investite.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

17 Ian. 2025, 14:23
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Ian. 2025, 14:23 // Actual //  Ursu Victor

NuScott Bessent, miliardarul care conduce un fond speculativ și fost nominalizat de Donald Trump pentru funcția de secretar al Trezoreriei SUA, a prezentat în fața senatorilor americani un plan economic agresiv care vizează consolidarea puterii economice a Statelor Unite și contracararea rivalilor geopolitici. Într-o audiență de confirmare desfășurată joi, Bessent a susținut politica tarifară a fostului președinte și a pledat pentru menținerea reducerilor fiscale și relaxarea reglementărilor interne, în încercarea de a transforma economia americană, cea mai mare din lume.

„Trebuie să protejăm lanțurile de aprovizionare vulnerabile și să folosim sancțiunile într-un mod coordonat pentru a proteja securitatea națională a Statelor Unite”, a declarat Bessent, subliniind că dolarul american trebuie să rămână principala monedă de rezervă globală. În același timp, Bessent a subliniat importanța reînnoirii reducerilor fiscale pentru persoane fizice și companii, adoptate în 2017, avertizând că renunțarea la aceste măsuri ar putea declanșa o „criză economică majoră” în Statele Unite, cu impact negativ asupra clasei de mijloc și a celor cu venituri mici.

Politica externă și sancțiuni economice: presiune asupra Rusiei și altor adversari
Bessent a abordat și politica economică internațională, anunțând un sprijin ferm pentru sancțiuni mai dure împotriva sectorului petrolier din Rusia. „Dacă președintele Trump solicită acest lucru, voi sprijini impunerea unor sancțiuni mai severe asupra marilor companii petroliere rusești, pentru a forța Rusia să negocieze”, a spus Bessent, referindu-se la situația din Ucraina. Aceasta declarație a influențat imediat piața petrolului, prețul țițeiului Brent crescând cu peste 1 dolar, ajungând la 81 de dolari pe baril.

Pe lângă presiunea asupra Rusiei, se estimează că noua administrație va intensifica sancțiunile și împotriva petrolului iranian și venezuelean, continuând politica de izolare economică a rivalilor geopolitici ai SUA.

O eră a suprematiei dolarului și a economiei interne mai puternice. Bessent a subliniat că politica economică a administrației Trump va promova nu doar stabilitatea economică în interiorul Statelor Unite, dar și va reafirma poziția dolarului ca monedă globală de rezervă. Cu sancțiuni economice mai dure și reduceri fiscale extinse, administrația viitoare vizează o eră în care Statele Unite să își consolideze atât influența economică, cât și puterea strategică pe plan internațional.

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală