Cea mai mare bancă din Italia scoate securea concedierilor

Intesa Sanpaolo, cea mai mare bancă din Italia, a anunţat că intenţionează să taie aproape 10% din forţa sa de muncă, pentru a reduce costurile şi a accelera transformarea sa digitală, scrie FT, citat de Ziarul Financiar.

Creditorul a declarat că a ajuns la un acord cu sindicatele pentru a reduce 9 000 de locuri de muncă pe bază voluntară în următorii trei ani – inclusiv 4 000 de pensionări anticipate – care vor permite Intesa să economisească 500 de milioane de euro în fiecare an începând cu 2028.

De asemenea, compania a declarat că va înregistra cheltuieli de 350 de milioane EUR în trimestrul al patrulea al acestui an în legătură cu programul de concedieri, dar a adăugat că acest lucru nu va afecta venitul net de 8,5 miliarde EUR pe care îl vizează pentru 2024. Intesa a declarat în raportul său anual pentru 2023 că are 94 368 de angajaţi. Intesa urmează să anunţe săptămâna viitoare rezultatele pe trimestrul al treilea.

Creditorii au redus numărul de locuri de muncă, deoarece clienţii folosesc din ce în ce mai mult serviciile bancare online, iar companiile nu mai au nevoie de reţele extinse de sucursale.

Intesa a declarat că pachetul de plecare pentru angajaţi va „permite schimbarea generaţională fără costuri sociale, datorită şi investiţiilor semnificative în tehnologie”.

Reorganizarea face parte dintr-un plan de afaceri 2022-25 mai amplu al Intesa, care prevede procese raţionalizate şi o mai mare eficienţă.

Intesa a declarat că va oferi pachetul de măsuri de retragere tuturor angajaţilor săi, inclusiv managerilor. Reducerile de personal, care vor duce la închiderea unui număr nespecificat de sucursale bancare, se vor concentra în principal asupra personalului italian al Intesa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#intesa #concedieri #banca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina