Cheltuielile au depășit veniturile. Curtea de Conturi a auditat executarea BASS

Ieri, 24 mai, Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a examinat Raportul auditului asupra rapoartelor financiare al Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) în anul 2021.

„Misiunea de audit a avut ca scop oferirea unei asigurări rezonabile cu privire la faptul că Raportul Guvernului nu conține denaturări semnificative, cauzate de fraudă sau eroare, cu emiterea unei opinii.” se arată într-un comunicat de presă al CCRM.

Potrivit informațiilor, probele de audit au fost colectate în cadrul Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS). De asemenea, unele informații vor fi solicitate de la Serviciul Fiscal de Stat, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Inspecția Socială, Ministerul Sănătății, Agenția Servicii Publice, Instituțiile medico-sanitare publice.

Astfel, au fost auditate veniturile din contribuții și cele din transferuri de la bugetul de stat care au însumat mai mult de 27 miliarde lei. Totodată, în anul 2021 a avut loc comasarea la nivel de angajator a contribuțiilor de asigurări sociale datorate. Astfel, contribuțiile de asigurări sociale de stat care dețin cota maximă din totalul veniturilor au însumat 16,2 miliarde lei ceea ce constituie 59,5%. De asemenea, acestea au fost în creștere cu 1,9 miliarde lei mai mult, comparativ cu anul precedent.

Auditul mai arată că ritmul de creștere a cheltuielilor (139,4%) în perioada anilor 2018-2021 a depășit ritmul creșterii veniturilor proprii (124,4 %) cu 15 puncte procentuale, ceea ce a determinat solicitarea mijloacelor financiare necesare acoperirii deficitului. Astfel, transferurile cu destinație generală, s-au majorat de 2,5 ori în ultimii patru ani. Acestea au fost cauzate de insuficiența veniturilor proprii și utilizate pentru acoperirea cheltuielilor.

De asemenea, în perioada lunilor noiembrie-decembrie 2021, CNAS a fost nevoită să contracteze 2 împrumuturi de la bugetul de stat, în sumă totală de 800 milioane de lei, care au fost restituite până la sfârșitul anului de gestiune.

Astfel, majoritatea surselor financiare au fost utilizate pentru acordarea prestațiilor sociale în sumă de 26,7 miliarde lei, care au avut o pondere de peste 98% din totalul cheltuielilor.

În ceea ce privește datoriile, începând cu anul 2021, au fost elaborate modificări ale normelor de evidență a datoriilor, astfel acestea au fost reflectate ca datorii pe termen lung, la conturile extra-bilanțiere.

Totodată, soldurile inițiale ale datoriilor pe termen scurt, nu au fost ajustate, estimate de audit la circa 60,3 mil. lei. Indemnizațiile de maternitate, la partea de datorii, au fost supraevaluate cu 2,9 milioane de lei, determinate de corectările efectuate de agenții economici și nereflectate în evidență de către CNAS.

Cu referire la procesul de suspendare a plății pensiei unor angajați din aviația civilă, în cazul reangajării în funcții cu condiții speciale de muncă, se denotă că acesta este ambiguu, ceea ce a determinat cheltuieli nejustificate în unele cazuri în sumă de 50 mii lei.

Cu privire la evaluarea procesului sistemic de stabilire și acordare a indemnizațiilor pentru incapacitatea temporară de muncă, se relevă că sunt implicate mai multe entități. Insuficiența activităților de control intern la stabilirea indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă atât din cadrul CNAS cât și din cadrul instituțiilor medicale, a afectat indicatorii de executare BASS.

Cu referire la stabilirea și plata indemnizațiilor lunare pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani se constată că aceasta s-a efectuat regulamentar. Totodată, indemnizațiile pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani și 2 luni, nu sunt raportate distinct.

O altă constatare de audit se referă la procesul de acordare, verificare și plată a ajutorului social și a ajutorului pentru perioada rece a anului. La acest aspect se denotă că, în anul 2021, au fost restituite 17 % din sumele achitate necuvenit în perioada anilor 2015-2021, fiind constatat un indice scăzut de restituire, determinând astfel cheltuieli nejustificate de peste 9,3 mil. lei.

Pe parcursul auditului, a fost evaluată o componentă semnificativă din punct de vedere calitativ și anume, remunerare muncii în cadrul CNAS.

Auditul arată că CNAS este afectată de lipsa cadrelor. De asemenea, fluxul de angajați este destul de ridicat din cauza necorespunderii remunerării cu responsabilitățile pe care le au angajații.

Anual activitatea CNAS se suplimentează cu noi procese, noi prestații și noi responsabilități. Astfel, volumul de lucru, responsabilitatea, intensitatea crescândă, contingentul specific de cetățeni deserviți, corelat cu remunerarea eforturilor depuse, nu contribuie la menținerea și atragerea specialiștilor, iar la concursurile de angajare nu sunt candidați. La finele anului 2021, în cadrul CNAS se denotă un deficit de cadre de 20%, iar rata fluctuației personalului pe parcursul anului a fost de 9%.

În concluzie, Curtea de Conturi menționează că, Raportul Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat oferă, sub toate aspectele semnificative, o imagine corectă și fidelă, în conformitate cu cadrul financiar de raportare aplicabil.

#BASS #audit #CNAS #Curtea de Conturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.