Rusia câştigă de pe urma crizei alimentare mondiale la a cărei declanşare a ajutat

25 Mai 2022, 05:34
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Mai 2022, 05:34 // Actual //  bani.md

Războiul purtat împotriva Ucrainei a făcut ca Rusia să se numere printre cei mai mari câştigători ai crizei alimentare mondiale declanşate de acesta, scrie Bloomberg.

Războiul a blocat exporturile de cereale ale Ucrainei pe cale mari­timă, această perturbare, dublată de temperaturile ridicate şi secetele care afectează culturile de grâu din alte părţi ale lumii, trimiţând preţurile grâului la maxime aproape record.
Rusia a continuat să-şi exporte grâul la preţuri acum mai ridicate, găsind cumpărători dornici şi generând venituri mai mari pe tonă. Ţara se aşteaptă de asemenea la o recoltă bună de grâu în sezonul următor, sugerând că aceasta va continua să profite de pe urma acestei situaţii.

Preţurile grâului au crescut cu peste 50% în acest an, iar Kremlinul a colectat venituri de 1,9 miliarde de dolari de pe urma taxelor pe exporturile de grâu până  în acest sezon, potrivit estimărilor com­paniei de consultanţă în agricultură SovEcon.

Deşi a întâmpinat unele probleme imediat după invazie, Rusia îşi exportă acum produsele agricole într-un ritm mai alert decât anul trecut. Aceasta a livrat chiar unele volume către Israel, care adesea cumpără din Ucraina.

Rusia a reuşit practic să-şi pună pe tuşă un rival cheie, potrivit lui Hugo Boudet, analist la AgFlow, acesta remacând că între 1 aprilie şi 23 mai aceasta şi-a crescut semnificativ exporturile de cereale către ţări ca Turcia şi Iran faţă de anul trecut.

Trendurile actuale se vor menţine probabil în viitorul apropiat. În Ucraina, fermierii plantează pentru sezonul viitor sub ameninţarea bombelor, în timp ce Rusia este aşteptată să aibă o recoltă record în noul sezon graţie vremii favorabile. Rusia domină de asemenea exporturile de ulei de floarea-soarelui de la începutul războiului.

În timp ce vistieria statului rus se umple cu venituri de pe urma exporturilor de materii prime, cetăţenii ţării suferă de pe urma inflaţiei în accelerare. Rusia este autosuficientă în materii prime ca cerealele şi zahărul, dar depinde de importuri pentru orice altceva, de la ambalaje la alimente procesate şi ingrediente esenţiale.

Inflaţia alimentară se situează la cel mai ridicat nivel din 2004 cel puţin.
Economiştii avertizează că aprecierea puternică înregistrată în ultima vreme de rublă riscă să afecteze veniturile la budget şi competitivitatea la export a ţării.

Rubla îşi continuă raliul ce a împins-o către cel mai ridicat nivel în raport cu dolarul din ultimii patru ani. Moneda rusească a avansat ieri pentru a cincea zi consecutiv în raport cu dolarul chiar şi după ce ţara a relaxat controalele de capital prin reducerea volumului de valută pe care exportatorii trebuie să-l convertească.

Moneda rusească este de departe cea mai performantă la nivel mondial în acest an, cu un avans de aproximativ 30% în raport cu dolarul. Însă revenirea sa de la invazia Ucrainei a fost atât de rapidă, încât economiştii avertizează că aprecierea sa va eroda veniturile bugetare şi competitivitatea la export.

29 Aug. 2026, 11:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
29 Aug. 2026, 11:36 // Actual //  Ursu Victor

Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) riscă o nouă lovitură majoră. Venezuela, unul dintre statele fondatoare ale cartelului petrolier, analizează posibilitatea retragerii din organizație, într-un moment în care influența OPEC asupra pieței mondiale a petrolului este deja în scădere, relatează Bloomberg, citat de ProFinance.

O eventuală plecare a Venezuelei nu ar produce, cel puțin pe termen scurt, un șoc major asupra livrărilor mondiale de petrol. Producția țării a fost puternic afectată în ultimii ani de sancțiuni și de criza economică, iar Caracasul nu este constrâns în prezent de aceleași reduceri de producție și cote precum alți membri.

Impactul politic și simbolic ar putea fi însă considerabil. Venezuela s-a numărat printre cele cinci state care au fondat OPEC în 1960, iar diplomația petrolieră a ministrului venezuelean Juan Pablo Pérez Alfonzo a avut un rol important în constituirea organizației.

Posibila retragere vine după ce Emiratele Arabe Unite au anunțat la sfârșitul lunii aprilie că părăsesc OPEC, pe fondul nemulțumirilor legate de restricțiile de producție. Irakul și-a manifestat, la rândul său, nemulțumirea și a avertizat în iunie că ar putea lua în calcul retragerea dacă organizația nu îi majorează limita de producție.

În ultimul deceniu, patru state au părăsit deja OPEC, printre acestea numărându-se Angola, care s-a retras în 2024.

Analiștii avertizează că fragmentarea organizației ar putea intensifica lupta pentru clienți și cote de piață între producători. Într-un scenariu extrem, concurența ar putea degenera într-un nou război al prețurilor, similar celui declanșat la începutul pandemiei din 2020. Chiar și fără un asemenea conflict, slăbirea mecanismelor OPEC ar putea face prețul petrolului mai volatil.

Ali Al Riyami, fost director pentru marketingul petrolului în Oman, susține că în joc sunt integritatea și credibilitatea OPEC. La rândul său, Hamad Hussain, economist pentru climă și mărfuri la Capital Economics, consideră că situația reprezintă încă un indiciu al diminuării puterii organizației pe piața petrolieră.

OPEC se confruntă, în paralel, cu o concurență tot mai puternică din afara organizației. Producătorii americani de petrol de șist și state precum Brazilia și Guyana și-au consolidat pozițiile, în timp ce influența Rusiei a fost afectată de sancțiunile asociate războiului din Ucraina.

Conflictul din Iran a complicat suplimentar situația, determinând Arabia Saudită și alte state din Golf să reducă producția. În acest context, SUA și China au devenit actori și mai importanți pe piața petrolieră mondială.

Pe termen lung, miza Venezuelei este însă uriașă. Țara dispune de unele dintre cele mai mari rezerve petroliere ale lumii, care ar putea fi dezvoltate în următoarele decenii inclusiv cu participarea companiilor americane. Caracasul se află, totodată, sub o puternică influență economică și politică a Statelor Unite.

Presiunile asupra OPEC ar putea crește și mai mult dacă piața mondială va ajunge la supraproducție. Prognozele unor experți, inclusiv ale Agenției Internaționale pentru Energie, indică riscul unui excedent de petrol în 2027 în cazul revenirii complete a livrărilor din Golful Persic.

Într-un asemenea scenariu, dacă OPEC+, din care face parte și Rusia, va încerca să restabilească echilibrul prin noi reduceri ale producției, Arabia Saudită ar putea fi nevoită să suporte cea mai mare parte a efortului.

Henning Gloystein, director pentru energie și resurse la Eurasia Group, apreciază că reducerea numărului membrilor și diminuarea ponderii OPEC slăbesc capacitatea organizației de a influența piața mondială, într-un moment în care Statele Unite capătă o greutate tot mai mare în ofertă, iar China în determinarea cererii.