Cheltuielile Moldovagaz și a întreprinderilor conexe vor fi trecute prin sita revizorilor Curții de Conturi

Auditorii de la Curtea de Conturi urmează să auditeze activitatea companiei Moldovagaz și a întreprinderilor din domeniul gazier la care este acționar statul, potrivit unui proiect de lege avizat, în ședința din 8 decembrie, de către membrii Comisiei de control al finanțelor publice.

Deputatul PAS, Artur Mija a declarat în cadrul ședinței că piața gazelor este una sensibilă și cu impact, de aceea se propune auditarea tuturor companiilor care participă pe piața gazelor.

Argumentul este foarte simplu există 760 mii de consumatori iar gazul este folosit pentru producerea de căldură și energie electrică. Or, timp de 30 de ani nu am avut un audit al acestui sector”, a menționat Mija.

Potrivit proiectului de lege înaintat de fracțiunea PAS, în baza acestei legi speciale, Curtea de Conturi va efectua un auditul conformității cheltuielilor și investițiilor capitale la societățile comerciale din domeniul gazelor naturale. Entitățile auditate, indiferent de tipul de proprietate și forma organizatorico-juridică, indiferent dacă statul are participație majoritară sau nu în cadrul acestora, vor asigura prezentarea informațiilor, datelor și documentelor necesare în formatul și termenul solicitat de Curtea de Conturi. Termenul limită de prezentare a raportului auditului este de 31 octombrie 2022.

Acest audit public extern al Curții de Conturi va trebui să fie unul complex, care pe lângă analiza datoriilor invocate, ar trebui să ne ajute să înțelegem mai bine modul în care a fost administrat acest domeniu în ultimii ani, dacă au semnalate nereguli, acte de corupție, fraudă”, declară deputatul PAS, Radu Marian unul din autorii respectivului proiect de lege.

Auditul Curții de Conturi nu exclude auditul unei companii externe a datoriei Moldovagaz, detaliu convenit la Moscova la semnarea contractului de livrare a gazului la 30 octombrie.

La sfârșitul lunii octombrie, secretarul de presă al Gazprom, Serghei Cuprianov spunea că datoria Moldovagaz față de concernul rus este de 403 mil. USD, dar cu tot cu penalități se ridică la 709 mil. USD.

La 30 octombrie după ce Moldovagaz a semnat contractul de livrare a gazelor cu Gazprom a fost semnat și un protocol. În document nu se regăsește suma datoriei pe care urmează să o ramburseze compania moldovenească. Aceasta urmează a fi stabilită după efectuarea auditului.

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu declara după semnarea contractului de livrarea gazului că pe parcursul a 30 de ani în care s-au semnat protocoale nu a fost rezolvată problema acestor datorii. Unele dintre ele sunt încă din anul 1994. ”Este important să fie stabilită suma acestor creanțe după care în 5 ani să se găsească soluții de reeșalonare”.

#audit #datorie #Moldovagaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Organizația țărilor exportatoare de petrol și aliații săi (OPEC+) discută posibilitatea unei a treia majorări consecutive a producției de petrol, în luna iulie, în pofida faptului că pe piața globală există deja un excedent semnificativ de ofertă. Potrivit unor surse citate de Bloomberg, membrii alianței analizează o creștere de 411.000 de barili pe zi – de trei ori mai mult decât fusese propus inițial pentru perioada respectivă.

Decizia oficială urmează să fie luată în cadrul reuniunii OPEC+ din 1 iunie, dar tendința deja conturată în lunile mai și iunie – când a fost aprobată o majorare similară – sugerează o abandonare a strategiei tradiționale de limitare a producției pentru a susține prețurile. În prezent, OPEC+ produce aproximativ 41 de milioane de barili pe zi, iar suplimentările aprobate corespund cu circa 1% din volumul actual.

Pe fondul acestor creșteri, prețul țițeiului Brent a scăzut joi cu 1%, ajungând la 64,3 dolari pe baril, semnalând o presiune în creștere asupra exporturilor rusești, deja vizate de restricții suplimentare din partea Occidentului.

Motivațiile invocate în cercuri restrânse de negociatori variază: de la pedepsirea statelor care depășesc cotele (precum Kazahstan și Irak), până la dorința Arabiei Saudite de a-și recâștiga cota de piață și de a răspunde favorabil apelurilor fostului președinte american Donald Trump privind scăderea prețului petrolului.

Conform Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), oferta globală de petrol va crește în medie cu 1,6 milioane de barili pe zi în 2025, ajungând la 104,6 milioane barili/zi, în timp ce cererea globală va încetini, cu o creștere estimată la doar 650.000 barili/zi pentru restul anului. Astfel, se prefigurează un excedent zilnic de circa 700.000 barili, fără a lua în calcul suplimentările potențiale ale OPEC+.

Potrivit analistului rus Mihail Krutihin, ne aflăm într-o nouă eră în care OPEC+ renunță treptat la sistemul de auto-restricționare, mizând nu pe prețuri ridicate, ci pe volum: „Arabia Saudită și partenerii săi par pregătiți să extragă cât mai mult petrol posibil, indiferent de preț”.