Moldovenii nu călătoresc din cauza prețurilor exagerate! Cât sunt gata să plătească pentru o zi de odihnă în Moldova

Un studiu implementat recent de Agenția de Investiții arată că principalul motiv pentru care moldovenii nu călătoresc sunt prețurile exagerate. Al doilea motiv important este că nu cunosc multe locuri unde ar putea merge. Cu toate că, în perioada pandemică s-a înregistrat o creștere semnificativă a fluxului de turiști către atracțiile turistice locale, iar antreprenorii din industrie nu doar că au reușit să facă față cu brio, dar au și dezvoltat produse noi și și-au îmbogățit oferta cu noi experiențe, turiștii moldoveni se confruntă cu dificultăți atunci când vor să-și organizeze o vacanță în țara noastră.

Potrivit studiului, 38% dintre moldoveni consideră că prețurile sunt exagerate, iar 29 % nu cunosc multe locuri unde ar putea merge. Un alt motiv invocat de concetățenii noștri este faptul că nu au o mașină, 18% dintre ei au ales această opțiune. De asemenea, ei mai consideră că nu există infrastructură și activități pentru familiile ce au copii (14%), iar alți 11% spun că, în Moldova sunt puține locuri ce pot fi vizitate.

Studiul privind percepția ofertei turistice locale mai artă că turiștii sunt dispuși să plătească în 2021 mai mult pentru odihna în țară, decât erau dispuși în 2020. Astfel, ei consideră că suma de 1000 de lei este potrivită pentru o zi de odihnă în Moldova, iar cea de 2000 de lei este exagerată.

Același studiu arată că moldovenii preferă să viziteze cetăți și mănăstiri (67%) și peisaje naturale (59%).

#tursim #preturi exagerate #turisti #calatorii #Moldova #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Rusiei începe să dea semne de slăbiciune, chiar dacă prețurile ridicate la petrol au susținut veniturile, potrivit unui editorial publicat de The Washington Post.

Deși Moscova a reușit să evite un colaps economic în urma sancțiunilor occidentale, realitatea începe să-l ajungă din urmă pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. În cadrul unei ședințe recente, acesta a admis că sectoare-cheie precum industria prelucrătoare, producția industrială și construcțiile sunt în scădere, iar economia s-a contractat în primele două luni ale anului.

Pentru a finanța mobilizarea militară la scară largă, autoritățile au majorat în mod repetat taxele. Taxa pe valoarea adăugată a fost ridicată la 22%, iar pragul de aplicare a fost coborât, ceea ce a adus mai multe întreprinderi mici și mijlocii în sfera de impozitare.

Potrivit unei analize citate de Financial Times, aceste măsuri au pus „sute de mii de companii în pragul falimentului”, doar un sfert dintre IMM-uri fiind încrezătoare că își vor putea continua activitatea.

Situația este agravată de un deficit acut de forță de muncă o premieră în istoria modernă a Rusiei. Mulți specialiști au părăsit țara, iar alții au fost redirecționați către industria de apărare.

În același timp, Kremlinul ar fi limitat accesul la informații economice relevante, reducând transparența datelor privind comerțul și finanțele companiilor. Legislația adoptată în 2024 sancționează răspândirea așa-numitei „informații false”, iar controlul asupra mass-mediei reduce semnificativ spațiul pentru verificare independentă.