Chironda se răzbună. A atacat în instanță decizia prin care a fost demis de la Primărie

15 Iul. 2021, 17:13
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
15 Iul. 2021, 17:13 // Actual //  MD Bani

Fostul viceprimar al Capitalei, Victor Chironda a acționat Primăria municipiului Chișinău în instanța de judecată, după ce a fost demis din funcție.

Acesta cere instanței să anuleze dispoziția, care potrivit lui, a fost emisă cu încălcarea procedurii legale.

 „Să fie clar, eu nu contesc dreptul primarului și consiliului de a demite viceprimarul. Eu contest temeiul acestei decizii, adică argumentarea precum că eu aș fi lipsit nemotivat de la serviciu și că nu mi-aș fi îndeplinit atribuțiile de serviciu. Ambele argumente sunt minciuni împachetate în încălcări ale legisltației muncii. Dacă vroia atât de mult să mă demită, primarul Ion Ceban trebuia să descrie motivul adevărat al acestei decizii, și anume refuzul meu de a semna autorizația ilegală de demolare a hotelului Național și expunerea publică a actelor de corupție ale colaboratorilor primăriei”, scrie Chironda.

Între timp, Chironda spune că nu va cere despăgubiri din partea municipalității, citează Realitatea.md .

„Eu nu am inițiat acest proces pentru că mă țin de funcție. Și nici nu voi cere despăgubiri și achitare de salariu pe perioada neaflării în funcție. Pentru că acești bani tot din bugetul public vor fi plătiți. Eu am depus această cerere pentru a demonstra că primăria lui Ion Ceban se ține pe minciună, manipulare, corupție și PR ieftin. Iar cine are dubii asupra acestui lucru să privească ședința CMC din 2 iulie. Eu voi continua monitorizarea activității primăriei și alături de colegii din societatea civilă vom face toate demersurile necesare pentru a stopa demolarea ilegală a hotelului Național dar pentru a asigura transparența decizională în primăria Chișinău”, a conchis Chironda.

Victor Chironda a fost demis în cadrul ședinței CMC din 2 iulie curent, cu votul a 28 consilieri municipali socialiști și din Partidul „ȘOR”. Consilierii de la PAS, Platforma DA și „Forța Nouă” au părăsit sala.

S-a întâmplat după ce primarul de Chișinău, Ion Ceban, venit cu această solicitare, argumentând că „nu este un personal exemplar”.

Amintim că viceprimarul Victor Chironda s-a pomenit într-un scandal de proporții după ce în lipsa motivată a acestuia de la locul de muncă, a fost autorizată demolarea Hotelului Național din Capitală.

De partea cealaltă, Chironda se opune demolării din considerentul că nu au fost efectuate studii pentru a măsura impactul care urmează să-l aibă construcția asupra  zonei.

28 Oct. 2026, 10:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
28 Oct. 2026, 10:14 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova va trebui să-și reducă treptat deficitul bugetar de la aproximativ 6% la 3% din Produsul Intern Brut (PIB), în cadrul discuțiilor cu Fondul Monetar Internațional (FMI) cu privire un eventual nou acord de finanțare. Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, susține că instituția financiară internațională recomandă o ajustare anuală de aproximativ 0,5 puncte procentuale, fără a impune atingerea imediată a pragului de 3%.

Potrivit ministrului, reprezentanții FMI sunt conștienți că o reducere bruscă a deficitului bugetar ar fi dificil de realizat, motiv pentru care discuțiile vizează o consolidare fiscală graduală.

„FMI nu insistă ca pentru anii 2026–2027 să avem un deficit de 3%, deoarece toți sunt realiști. Ne propun o reducere a deficitului cu 0,5 puncte procentuale în fiecare an, astfel încât să ajungem treptat la acest nivel”, a explicat Victoria Belous.

Ministrul a precizat că, pentru anul 2027, recomandarea Fondului este ca autoritățile să înceapă reducerea deficitului cu aproximativ 0,5 puncte procentuale, urmând ca ajustările să continue și în anii următori.

Dacă deficitul bugetar ar porni de la nivelul de 6% din PIB și ar fi redus anual cu câte 0,5 puncte procentuale, atingerea pragului de 3% ar necesita aproximativ șase ani. Astfel, într-un asemenea scenariu, obiectivul ar putea fi realizat în jurul anului 2032.

Reducerea deficitului presupune diminuarea diferenței dintre cheltuielile și veniturile statului. Aceasta poate fi realizată prin creșterea încasărilor bugetare, eficientizarea cheltuielilor publice sau combinarea celor două măsuri. Victoria Belous nu a detaliat însă ce ajustări concrete ar urma să fie aplicate pentru atingerea obiectivului.

Un deficit bugetar de 6% din PIB înseamnă că statul cheltuiește cu echivalentul a 6% din valoarea economiei mai mult decât încasează, diferența fiind acoperită, în principal, prin împrumuturi și alte surse de finanțare.