Chironda se răzbună. A atacat în instanță decizia prin care a fost demis de la Primărie

Fostul viceprimar al Capitalei, Victor Chironda a acționat Primăria municipiului Chișinău în instanța de judecată, după ce a fost demis din funcție.

Acesta cere instanței să anuleze dispoziția, care potrivit lui, a fost emisă cu încălcarea procedurii legale.

„Să fie clar, eu nu contesc dreptul primarului și consiliului de a demite viceprimarul. Eu contest temeiul acestei decizii, adică argumentarea precum că eu aș fi lipsit nemotivat de la serviciu și că nu mi-aș fi îndeplinit atribuțiile de serviciu. Ambele argumente sunt minciuni împachetate în încălcări ale legisltației muncii. Dacă vroia atât de mult să mă demită, primarul Ion Ceban trebuia să descrie motivul adevărat al acestei decizii, și anume refuzul meu de a semna autorizația ilegală de demolare a hotelului Național și expunerea publică a actelor de corupție ale colaboratorilor primăriei”, scrie Chironda.

Între timp, Chironda spune că nu va cere despăgubiri din partea municipalității, citează Realitatea.md .

„Eu nu am inițiat acest proces pentru că mă țin de funcție. Și nici nu voi cere despăgubiri și achitare de salariu pe perioada neaflării în funcție. Pentru că acești bani tot din bugetul public vor fi plătiți. Eu am depus această cerere pentru a demonstra că primăria lui Ion Ceban se ține pe minciună, manipulare, corupție și PR ieftin. Iar cine are dubii asupra acestui lucru să privească ședința CMC din 2 iulie. Eu voi continua monitorizarea activității primăriei și alături de colegii din societatea civilă vom face toate demersurile necesare pentru a stopa demolarea ilegală a hotelului Național dar pentru a asigura transparența decizională în primăria Chișinău”, a conchis Chironda.

Victor Chironda a fost demis în cadrul ședinței CMC din 2 iulie curent, cu votul a 28 consilieri municipali socialiști și din Partidul „ȘOR”. Consilierii de la PAS, Platforma DA și „Forța Nouă” au părăsit sala.

S-a întâmplat după ce primarul de Chișinău, Ion Ceban, venit cu această solicitare, argumentând că „nu este un personal exemplar”.

Amintim că viceprimarul Victor Chironda s-a pomenit într-un scandal de proporții după ce în lipsa motivată a acestuia de la locul de muncă, a fost autorizată demolarea Hotelului Național din Capitală.

De partea cealaltă, Chironda se opune demolării din considerentul că nu au fost efectuate studii pentru a măsura impactul care urmează să-l aibă construcția asupra zonei.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În luna martie 2025, volumul total al depozitelor noi atrase la termen de către băncile din Republica Moldova a constituit 4,06 miliarde de lei, în scădere cu 11,4% față de luna februarie, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Scăderi au fost înregistrate atât în moneda națională, cât și în valută.

Depozitele în lei, care reprezintă 73,6% din total, s-au diminuat cu 14,5% față de luna precedentă, însumând 2,98 miliarde lei. Depozitele atrase în valută au totalizat 1,07 miliarde lei, în scădere cu 1,7% comparativ cu februarie.

Dobânzile au înregistrat o evoluție mixtă. Rata medie la depozitele în lei a crescut cu 0,47 puncte procentuale, ajungând la 4,57%, în timp ce rata medie la cele în valută a scăzut la 1,27%.

În martie, populația a constituit depozite în valoare de 3,07 miliarde lei, cu 11,2% mai puțin decât în luna anterioară. Cele mai solicitate au fost depozitele cu termen între 2 și 5 ani (39,7%) și cele între 6 și 12 luni (27,8%). Comparativ cu martie 2024, economiile populației în lei au crescut cu 63,6%, iar cele în valută – cu 13,6%.

Rata medie la depozitele în lei atrase de la populație s-a majorat la 4,70%, în creștere cu 0,26 p.p., în timp ce pentru cele în valută dobânda a scăzut ușor, la 1,18%.

Pentru persoanele juridice, martie a adus o scădere semnificativă a depozitelor în lei, cu 22,7%, până la 719,4 milioane lei. În schimb, depozitele în valută s-au majorat puternic, cu 48,1%, atingând 268,8 milioane lei. Comparativ cu martie 2024, depozitele în lei ale companiilor au crescut cu 59,8%, iar cele în valută s-au triplat.

Dobânzile au urmat o traiectorie mixtă: rata medie la depozitele în lei ale companiilor a crescut cu 0,95 p.p., ajungând la 4,15%, în timp ce pentru depozitele în valută s-a înregistrat o scădere de 0,54 p.p., până la 1,54%.