Chironda se răzbună. A atacat în instanță decizia prin care a fost demis de la Primărie

Fostul viceprimar al Capitalei, Victor Chironda a acționat Primăria municipiului Chișinău în instanța de judecată, după ce a fost demis din funcție.

Acesta cere instanței să anuleze dispoziția, care potrivit lui, a fost emisă cu încălcarea procedurii legale.

„Să fie clar, eu nu contesc dreptul primarului și consiliului de a demite viceprimarul. Eu contest temeiul acestei decizii, adică argumentarea precum că eu aș fi lipsit nemotivat de la serviciu și că nu mi-aș fi îndeplinit atribuțiile de serviciu. Ambele argumente sunt minciuni împachetate în încălcări ale legisltației muncii. Dacă vroia atât de mult să mă demită, primarul Ion Ceban trebuia să descrie motivul adevărat al acestei decizii, și anume refuzul meu de a semna autorizația ilegală de demolare a hotelului Național și expunerea publică a actelor de corupție ale colaboratorilor primăriei”, scrie Chironda.

Între timp, Chironda spune că nu va cere despăgubiri din partea municipalității, citează Realitatea.md .

„Eu nu am inițiat acest proces pentru că mă țin de funcție. Și nici nu voi cere despăgubiri și achitare de salariu pe perioada neaflării în funcție. Pentru că acești bani tot din bugetul public vor fi plătiți. Eu am depus această cerere pentru a demonstra că primăria lui Ion Ceban se ține pe minciună, manipulare, corupție și PR ieftin. Iar cine are dubii asupra acestui lucru să privească ședința CMC din 2 iulie. Eu voi continua monitorizarea activității primăriei și alături de colegii din societatea civilă vom face toate demersurile necesare pentru a stopa demolarea ilegală a hotelului Național dar pentru a asigura transparența decizională în primăria Chișinău”, a conchis Chironda.

Victor Chironda a fost demis în cadrul ședinței CMC din 2 iulie curent, cu votul a 28 consilieri municipali socialiști și din Partidul „ȘOR”. Consilierii de la PAS, Platforma DA și „Forța Nouă” au părăsit sala.

S-a întâmplat după ce primarul de Chișinău, Ion Ceban, venit cu această solicitare, argumentând că „nu este un personal exemplar”.

Amintim că viceprimarul Victor Chironda s-a pomenit într-un scandal de proporții după ce în lipsa motivată a acestuia de la locul de muncă, a fost autorizată demolarea Hotelului Național din Capitală.

De partea cealaltă, Chironda se opune demolării din considerentul că nu au fost efectuate studii pentru a măsura impactul care urmează să-l aibă construcția asupra zonei.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.