Chișinău, eternul șantier – raiul regilor din construcții

În baza datelor privind autorizațiile de construcții eliberate în 2022 putem estima care va fi evoluția industriei construcțiilor în perioada următoare.

În anul 2022 au fost eliberate 2,3 mii autorizații de construcții pentru locuințe cu o suprafață totală de 3,3 milioane m2. Raportat la numărul populației autorizațiile pentru construcția de locuințe în 2022 a fost de 1,3 m2/locuitor. Însă această medie este puternic influențată de mun. Chișinău. Astfel din totalul suprafețelor de locuințe, care urmează a fi construite în baza autorizațiilor eliberate 85% sau 2,8 milioane m2 urmează a fi construit în mun. Chișinău, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Potrivit lui, există o discrepanță enormă între ritmul de construcții în mun. Chișinău și restul țării. Astfel în mun. Chișinău autorizațiile eliberate raportat la numărul locuitorilor reprezintă 4,1 m2/locuitor, iar în restul țării 0,25 m2/locuitor în localitățile urbane și 0,27 m2/locuitor în localitățile rurale. Astfel construcția de locuințe în mun. Chișinău raportat la numărul populației este de 16 ori mai mare decât media pe țară.

În plan teritorial autorizațiile eliberate denotă o concertare a construcțiilor în mun. Chișinău, cele mai mari orașe din țară și raioanele din jurul Chișinăului.

„Astfel în Chișinău au fost eliberate autorizații pentru construcția a 183 apartamente la 1000 de familii. Următoarele 3 raioane din top au un indicator de cel puțin 10 ori mai mic decât mun. Chișinău, câte 15-17 apartamente la fiecare o mie de familii din raion. Media națională, exceptând Chișinău este de 4 apartamente la o mie de familii și majoritatea raioanelor se plasează sub această medie. În jumătate din raioanele țării media de autorizațiilor eliberate constituie 1,2 apartamente la o mie de locuitori sau de 150 ori mai puțin decât în mun. Chișinău”, a punctat Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#chsinau #imobil #construcții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dreptul la pensie în Republica Moldova este acordat exclusiv pe baza principiului contributivității, indiferent de regiunea în care locuiește persoana, a declarat directorul general a Casei Naționale de Asigurări Sociale, Elena Țîbîrnă, în cadrul unei emisiuni la Moldova 1.

Șefa CNAS a declarat că, în prezent, aproximativ 1.166 de persoane din stânga Nistrului beneficiază de pensii pentru limită de vârstă achitate de Republica Moldova, pe baza contribuțiilor plătite anterior în bugetul asigurărilor sociale.

„Ai achitat contribuții, ai primit pensia. Principiul este același indiferent unde trăiește persoana în nord, sud, stânga sau dreapta Nistrului”, a declarat Elena Țîbîrnă.

Potrivit acesteia, numărul persoanelor din regiunea transnistreană care au atins vârsta de pensionare este însă mult mai mare. Datele din Registrul de Stat al Populației arată că în stânga Nistrului există aproximativ 35.000 de bărbați cu vârsta de peste 63 de ani și circa 53.600 de femei care au atins sau vor atinge în curând vârsta de pensionare.

Șefa CNAS a precizat însă că simpla atingere a vârstei de pensionare nu garantează dreptul la pensie. Persoanele care nu au contribuit la sistemul public de asigurări sociale din Republica Moldova nu pot beneficia de aceste prestații.

Aceleași reguli se aplică și indemnizațiilor sociale. Indemnizația unică la naștere și cea lunară de 1.000 de lei pentru copii sunt acordate și mamelor din stânga Nistrului, dacă acestea își înregistrează copiii în registrele oficiale ale Republicii Moldova. În schimb, indemnizațiile de maternitate sau cele pentru îngrijirea copilului până la 3 ani sunt acordate doar persoanelor care au contribuit la sistemul de asigurări sociale.

Elena Țîbîrnă a comentat și situația titularilor de patentă care activează în piețele din Republica Moldova. Potrivit acesteia, pensionarii și persoanele cu dizabilități care beneficiază deja de pensii nu sunt obligați să achite contribuții sociale suplimentare în baza patentei.

Întrebată despre impactul unei eventuale reintegrări a țării asupra sistemului public de pensii, directoarea CNAS a recunoscut că presiunea asupra sistemului social ar putea deveni foarte mare, în condițiile în care zeci de mii de persoane din regiunea transnistreană ar putea solicita diverse prestații sociale și pensii.