Chișinăul a închis robinetul la gaz din vest și l-a deschis pe cel de la Gazprom

Partea dreaptă a Nistrului cumpără de la Gazprom 0,8 milioane metri cubi din cele 5,7 milioane metri cubi/zi pe care Moldovagaz le redirecționează regiunii din stânga Nistrului, a declarat pentru BANI.MD președintele Moldovagaz, Vadim Ceban.

Întrebat, de ce a renunțat Chișinăul la gazul din rezerve, Ceban a spus că sunt cantități disponibile și de aia Moldovagaz le cumpără.

În luna martie prețul de achiziție al metanului este de 1011,73 USD pentru mia de metri cubi.

Pentru a-și asigura necesitățile de gaz din iarna aceasta, Republica Moldova a contractat un credit de 300 milioane de euro, pe care l-a cheltuit pentru achiziția de metan. Volumul estimativ de metan achiziționat este 300 milioane metri cubi care este depozitat în Ucraina și România. Prețul cu care este vândut companiei Modlovagaz este de 1000 dolari pentru mia de metri cubi.

Tariful pentru populație este de 29,27 de lei metru cub, însă în funcție de vulnerabilitatea energetică consumatorii achită tarife diferite pe perioada iernii urmare a compensațiilor acordate de guvern.

Compania de stat Energocom au declarat că rezervele de gaz pe care le-a achiziționat Republica Moldova sunt suficiente pentru a ieși din această iarnă.

De la începutul anului 2023 Chișinăul a renunțat la gazul de la Gazprom (5,7 mil. metri cubi/zi) în schimbul energiei electrice de la centrala de la Cuciurgan. Republica Moldova s-a reorientat pe piețele pentru achiziția de metan.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#metan #Moldovagaz #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

TVA la import este principala sursă de bani colectați de Serviciul Vamal. În luna ianuarie 2026, din fiecare 100 de lei încasați la buget prin vamă, 68 de lei au provenit din această taxă aplicată mărfurilor aduse în țară.

În total, autoritatea vamală a transferat la bugetul de stat 2,63 miliarde de lei, depășind cu 4,8% sarcina bugetară stabilită pentru prima lună a anului. Doar TVA la import a generat 1,79 miliarde de lei, cu 24,3 milioane de lei mai mult decât în ianuarie 2025, ceea ce înseamnă o creștere de 1,4%.

Accizele au reprezentat a doua mare sursă de venit, cu 655,8 milioane de lei sau 24,9% din totalul încasărilor. Totuși, această categorie a înregistrat o scădere semnificativă față de anul trecut, când s-au colectat 781,9 milioane de lei. Diferența de 126,1 milioane de lei în minus, echivalentă cu −16,1%, vine în principal din reducerea încasărilor la produsele din tutun. Accizele din această categorie au coborât la 170,9 milioane de lei, cu aproape 40% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025.

În schimb, produsele petroliere au adus la buget 325,3 milioane de lei din accize, în ușoară creștere față de anul trecut. Băuturile alcoolice tari au generat 10,6 milioane de lei, cu peste 25% mai mult decât anul trecut, iar berea importată a adus 5,9 milioane de lei, în creștere cu 6,5%. Pe de altă parte, accizele la mijloacele de transport au scăzut la 119,5 milioane de lei, iar cele la gazele lichefiate la 21,1 milioane de lei.

Taxa vamală propriu-zisă a contribuit cu 174,5 milioane de lei, reprezentând 6,6% din totalul plăților, o ușoară scădere față de anul trecut. Alte taxe și plăți, inclusiv amenzi și proceduri speciale, au avut o pondere mică în totalul veniturilor.

Chiar dacă taxa pentru efectuarea procedurilor vamale a fost eliminată prin noul Cod vamal, în ianuarie au mai fost încasate 3,86 milioane de lei din această sursă, de la rezidenții zonelor economice libere și ai Portul Internațional Liber Giurgiulești care activează în baza regimului anterior. Datele arată că bugetul depinde în mare măsură de TVA la import, în timp ce structura accizelor indică schimbări importante în tipurile de mărfuri aduse în țară la început de an.