Cifre care șochează. Un sfert din tineri rămân în afara sistemului de educație și muncă

Ponderea tinerilor din Republica Moldova care nu fac parte din populația ocupată și nu urmează un nivel de educație sau formare profesională (categoria NEET) a scăzut în trimestrul III al anului 2024, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 25,5% în rândul persoanelor cu vârsta între 15-34 de ani. Cu toate acestea, cifrele rămân alarmante, iar majoritatea celor din această categorie sunt femei, care reprezintă 65,6%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Numărul total al tinerilor NEET cu vârsta între 15-34 de ani este de 137,2 mii, dintre care femeile predomină în toate grupele de vârstă. În categoria de 15-24 ani, acestea reprezintă 59,2%, iar în rândul celor de 15-29 de ani ponderea ajunge la 66,9%. Distribuția pe grupe de vârstă arată că cei mai mulți tineri NEET sunt în categoriile 25-29 ani și 30-34 ani, fiecare cu o pondere de 38%, în timp ce tinerii de 15-19 ani reprezintă doar 6,1%.

Diferențele de gen sunt semnificative în rândul tinerilor NEET. Femeile domină categoria celor care îngrijesc de familie, cu o pondere de până la 64,8%, în timp ce bărbații predomină printre cei care muncesc sau intenționează să plece la muncă în străinătate, unde ponderea acestora atinge 64,4%.

Principalele motive pentru care tinerii nu lucrează sau nu studiază sunt îngrijirea familiei, care reprezintă 42,8% din grupa 15-34 ani, și munca sau intenția de a pleca peste hotare, cu o pondere de 29,3% în aceeași categorie.

Deși reducerea ponderii NEET este un semnal pozitiv (-3,1 puncte procentuale față de 2023), situația scoate în evidență dificultățile de integrare socio-profesională a tinerilor și inegalitățile de gen. Autoritățile trebuie să acorde o atenție sporită creării de oportunități educaționale și locuri de muncă adaptate nevoilor acestei generații, pentru a încuraja participarea activă a tinerilor în economie și educație.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#educatie #tineri #munca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aeroportul Domodedovo din Moscova, al doilea ca mărime din capitala Rusiei, a fost vândut pe 29 ianuarie la jumătate din prețul de pornire al licitației, într-o tranzacție care îl aduce în prim-plan pe miliardarul Arkadi Rotenberg, unul dintre apropiații președintelui Vladimir Putin, scrie presa rusă.

Potrivit presei ruse, aeroportul a fost achiziționat de compania „Perspektiva”, filială deținută integral de Aeroportul Internațional Sheremetyevo. Acesta este controlat parțial de statul rus și de un trust în care Rotenberg deține o participație importantă. În urma tranzacției, Domodedovo ajunge practic sub influența cercului de afaceri apropiați Kremlinului.

Prețul final al vânzării a fost de 66,1 miliarde de ruble (aproximativ 670 milioane de euro), exact jumătate din prețul inițial stabilit la licitație. Tranzacția vine după ce aeroportul a fost naționalizat în iunie 2025, la solicitarea Procuraturii Generale a Rusiei. Fostul proprietar, miliardarul Dmitri Kamenshchik, a fost acuzat că ar avea cetățenie străină și că ar fi prejudiciat interesele economice ale statului rus. Înainte de confiscare, instanța i-a interzis să părăsească țara.

Domodedovo, cândva principalul nod pentru zborurile internaționale din Moscova, a intrat într-un declin accentuat odată cu pandemia de COVID-19. Ulterior, sancțiunile impuse Rusiei după declanșarea războiului din Ucraina au redus drastic traficul aerian extern. Numărul pasagerilor a scăzut la aproximativ 14 milioane anual, la jumătate față de nivelurile anterioare crizei sanitare.

Problemele financiare ale aeroportului sunt semnificative. Datoria totală este estimată la circa 70 de miliarde de ruble, jumătate fiind în valută. Auditorii apreciază că doar plata dobânzilor și a ratelor la credite ar putea consuma aproximativ un sfert din veniturile anuale. Presa rusă a relatat că pierderile înregistrate anul trecut s-ar ridica la aproximativ 10 miliarde de ruble.

Noul proprietar este așteptat de autoritățile ruse să găsească soluții pentru redresarea situației. Totuși, experții spun că revenirea la profit depinde în mare măsură de reluarea zborurilor internaționale și de o eventuală relaxare a sancțiunilor — scenarii considerate puțin probabile pe termen scurt.