Cifre care șochează. Un sfert din tineri rămân în afara sistemului de educație și muncă

Ponderea tinerilor din Republica Moldova care nu fac parte din populația ocupată și nu urmează un nivel de educație sau formare profesională (categoria NEET) a scăzut în trimestrul III al anului 2024, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 25,5% în rândul persoanelor cu vârsta între 15-34 de ani. Cu toate acestea, cifrele rămân alarmante, iar majoritatea celor din această categorie sunt femei, care reprezintă 65,6%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Numărul total al tinerilor NEET cu vârsta între 15-34 de ani este de 137,2 mii, dintre care femeile predomină în toate grupele de vârstă. În categoria de 15-24 ani, acestea reprezintă 59,2%, iar în rândul celor de 15-29 de ani ponderea ajunge la 66,9%. Distribuția pe grupe de vârstă arată că cei mai mulți tineri NEET sunt în categoriile 25-29 ani și 30-34 ani, fiecare cu o pondere de 38%, în timp ce tinerii de 15-19 ani reprezintă doar 6,1%.

Diferențele de gen sunt semnificative în rândul tinerilor NEET. Femeile domină categoria celor care îngrijesc de familie, cu o pondere de până la 64,8%, în timp ce bărbații predomină printre cei care muncesc sau intenționează să plece la muncă în străinătate, unde ponderea acestora atinge 64,4%.

Principalele motive pentru care tinerii nu lucrează sau nu studiază sunt îngrijirea familiei, care reprezintă 42,8% din grupa 15-34 ani, și munca sau intenția de a pleca peste hotare, cu o pondere de 29,3% în aceeași categorie.

Deși reducerea ponderii NEET este un semnal pozitiv (-3,1 puncte procentuale față de 2023), situația scoate în evidență dificultățile de integrare socio-profesională a tinerilor și inegalitățile de gen. Autoritățile trebuie să acorde o atenție sporită creării de oportunități educaționale și locuri de muncă adaptate nevoilor acestei generații, pentru a încuraja participarea activă a tinerilor în economie și educație.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#educatie #tineri #munca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șapte petroliere cu țiței non-rusesc au fost contractate de compania petrolieră slovacă Slovnaft, parte a grupului ungar MOL Group, pentru a asigura aprovizionarea rafinăriei din Bratislava după oprirea livrărilor de petrol rusesc prin conducta „Druzhba”.

Anunțul a fost făcut de directorul general al Slovnaft, Gabriel Szabo, care a precizat că încărcăturile provin din Arabia Saudită, Kazahstan, Norvegia și Libia. Petrolul va fi livrat în portul croat Omišalj și transportat ulterior prin conducta „Adria”, în baza unui contract încheiat cu operatorul croat JANAF.

Decizia vine după ce Ucraina a oprit, la 27 ianuarie, tranzitul petrolului rusesc prin conducta „Druzhba”, invocând avarii provocate de atacuri rusești. În urma întreruperii, rafinăriile grupului MOL din Ungaria și Slovacia – ultimele din Uniunea Europeană care mai primeau țiței rusesc prin această rută și beneficiau de derogare de la embargoul european – s-au confruntat cu dificultăți majore de aprovizionare.

Potrivit conducerii Slovnaft, livrările alternative vor permite reluarea activității la capacitate maximă a rafinăriei din Bratislava începând cu luna aprilie. Până atunci, instalația va funcționa la capacitate redusă, folosind petrol din rezervele strategice ale Slovaciei. Guvernul slovac a aprobat deja un împrumut de 250.000 de tone din rezerva de stat pentru a menține operațiunile în următoarea perioadă.

Situația a generat tensiuni politice. Premierul ungar Viktor Orban a acuzat Ucraina de „șantaj”, susținând că oprirea fluxurilor obligă Ungaria să recurgă la rezervele strategice. La rândul său, premierul slovac Robert Fico a declarat că, dacă blocajul are motive politice, acesta ar putea afecta sprijinul Bratislavei pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

Autoritățile de la Kiev resping acuzațiile. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean a afirmat că întreruperea a fost cauzată de un atac cu drone rusești asupra infrastructurii și a subliniat că Ucraina rămâne „un stat de tranzit de încredere”.

În paralel, Ungaria și Slovacia au solicitat Comisiei Europene să analizeze posibilitatea utilizării unei rute maritime alternative pentru achiziția de petrol rusesc, în cazul în care livrările prin conducte nu pot fi reluate. Ministerul Economiei din Croația a transmis însă că sistemul său de conducte poate transporta volume suplimentare doar dacă petrolul nu este de origine rusă.

Slovnaft exportă carburanți în mai multe state vecine, inclusiv Cehia, Ungaria și Ucraina, iar reducerea temporară a exporturilor este una dintre măsurile luate pentru a proteja piața internă în contextul crizei de aprovizionare.