Cifre care șochează. Un sfert din tineri rămân în afara sistemului de educație și muncă

Ponderea tinerilor din Republica Moldova care nu fac parte din populația ocupată și nu urmează un nivel de educație sau formare profesională (categoria NEET) a scăzut în trimestrul III al anului 2024, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 25,5% în rândul persoanelor cu vârsta între 15-34 de ani. Cu toate acestea, cifrele rămân alarmante, iar majoritatea celor din această categorie sunt femei, care reprezintă 65,6%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Numărul total al tinerilor NEET cu vârsta între 15-34 de ani este de 137,2 mii, dintre care femeile predomină în toate grupele de vârstă. În categoria de 15-24 ani, acestea reprezintă 59,2%, iar în rândul celor de 15-29 de ani ponderea ajunge la 66,9%. Distribuția pe grupe de vârstă arată că cei mai mulți tineri NEET sunt în categoriile 25-29 ani și 30-34 ani, fiecare cu o pondere de 38%, în timp ce tinerii de 15-19 ani reprezintă doar 6,1%.

Diferențele de gen sunt semnificative în rândul tinerilor NEET. Femeile domină categoria celor care îngrijesc de familie, cu o pondere de până la 64,8%, în timp ce bărbații predomină printre cei care muncesc sau intenționează să plece la muncă în străinătate, unde ponderea acestora atinge 64,4%.

Principalele motive pentru care tinerii nu lucrează sau nu studiază sunt îngrijirea familiei, care reprezintă 42,8% din grupa 15-34 ani, și munca sau intenția de a pleca peste hotare, cu o pondere de 29,3% în aceeași categorie.

Deși reducerea ponderii NEET este un semnal pozitiv (-3,1 puncte procentuale față de 2023), situația scoate în evidență dificultățile de integrare socio-profesională a tinerilor și inegalitățile de gen. Autoritățile trebuie să acorde o atenție sporită creării de oportunități educaționale și locuri de muncă adaptate nevoilor acestei generații, pentru a încuraja participarea activă a tinerilor în economie și educație.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#educatie #tineri #munca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.