Cifre care șochează. Un sfert din tineri rămân în afara sistemului de educație și muncă

Ponderea tinerilor din Republica Moldova care nu fac parte din populația ocupată și nu urmează un nivel de educație sau formare profesională (categoria NEET) a scăzut în trimestrul III al anului 2024, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 25,5% în rândul persoanelor cu vârsta între 15-34 de ani. Cu toate acestea, cifrele rămân alarmante, iar majoritatea celor din această categorie sunt femei, care reprezintă 65,6%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Numărul total al tinerilor NEET cu vârsta între 15-34 de ani este de 137,2 mii, dintre care femeile predomină în toate grupele de vârstă. În categoria de 15-24 ani, acestea reprezintă 59,2%, iar în rândul celor de 15-29 de ani ponderea ajunge la 66,9%. Distribuția pe grupe de vârstă arată că cei mai mulți tineri NEET sunt în categoriile 25-29 ani și 30-34 ani, fiecare cu o pondere de 38%, în timp ce tinerii de 15-19 ani reprezintă doar 6,1%.

Diferențele de gen sunt semnificative în rândul tinerilor NEET. Femeile domină categoria celor care îngrijesc de familie, cu o pondere de până la 64,8%, în timp ce bărbații predomină printre cei care muncesc sau intenționează să plece la muncă în străinătate, unde ponderea acestora atinge 64,4%.

Principalele motive pentru care tinerii nu lucrează sau nu studiază sunt îngrijirea familiei, care reprezintă 42,8% din grupa 15-34 ani, și munca sau intenția de a pleca peste hotare, cu o pondere de 29,3% în aceeași categorie.

Deși reducerea ponderii NEET este un semnal pozitiv (-3,1 puncte procentuale față de 2023), situația scoate în evidență dificultățile de integrare socio-profesională a tinerilor și inegalitățile de gen. Autoritățile trebuie să acorde o atenție sporită creării de oportunități educaționale și locuri de muncă adaptate nevoilor acestei generații, pentru a încuraja participarea activă a tinerilor în economie și educație.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#educatie #tineri #munca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Iurie Rija avertizează că agricultura Republicii Moldova a intrat într-un paradox periculos. Fermierii au câștigat lupta cu timpul în producție, dar pierd banii din cauza logisticii lente și scumpe, în special pe calea ferată.

Potrivit analizei sale, productivitatea agricolă a crescut de peste 300 de ori în ultimele două secole. Dacă acum 200 de ani era nevoie de 10 minute de muncă pentru a produce un kilogram de grâu, astăzi același rezultat este obținut în mai puțin de 2 secunde, datorită tehnologiei moderne. Problema apare însă în momentul în care marfa părăsește silozul.

„În câmp lucrăm în secunde, pe calea ferată pierdem zile. Din clipa în care grâul ajunge la CFM, ne întoarcem în secolul XIX”, constată Iurie Rija.

Datele Căii Ferate a Moldovei confirmă ruptura dintre producție și logistică. În 2021, CFM transporta aproape 680 de mii de tone de cereale, iar în 2024 volumul a coborât la doar 138 de mii de tone, o scădere de circa 80%.

În loc să reacționeze prin stimulente pentru a recâștiga clienții, CFM a ales, potrivit economistului, o decizie „care sfidează logica pieței”: majorarea tarifelor într-un moment de minim istoric al volumelor.

Creșterea oficială a tarifelor cu 6–7% ascunde, în realitate, o lovitură mult mai dură pentru exportatorii din nordul țării. Eliminarea discount-ului de volum înseamnă, în practică, scumpiri de peste 25%.

Pentru ruta Nord – Giurgiulești (circa 400 km), calculele sunt fără echivoc: transport feroviar: 37 USD/tonă, cu un timp de livrare de 12 zile, transport rutier: 34 USD/tonă, cu livrare în 24 de ore. „Trenul a devenit mai scump și de 12 ori mai lent decât camionul. Niciun agent economic rațional nu va accepta asta”, subliniază Rija.

Argumentul eficienței energetice a trenului este real, dar insuficient. Deși un tren consumă aproximativ 1,5 litri de motorină pe tonă, economia de combustibil este anulată complet de costul timpului pierdut.

Blocarea capitalului timp de 12 zile, penalitățile portuare și volatilitatea pieței transformă întârzierea într-o pierdere financiară directă. „Un sistem care arde timp este un sistem care arde bani”, avertizează economistul.

Iurie Rija susține că exportatorii nu vor abandonarea căii ferate, dar cer o matematică economică corectă. Asociația Agrocereale propune: moratoriu imediat pe scumpiri, pentru a nu pierde definitiv Nordul țării, tarife flexibile și reduceri pentru volume mari, după modelul „low cost”, reducerea rotației vagoanelor de la 12 la 6 zile, ceea ce ar dubla capacitatea CFM fără investiții majore.

Verdictul economistului este tranșant: majorarea tarifelor într-un moment de colaps al volumelor nu va salva CFM, ci va accelera transferul total al cerealelor pe șosele.