În anul 2024, sărăcia monetară și cea multidimensională au evoluat în direcții opuse în Republica Moldova, alimentând controverse privind modul în care este măsurată sărăcia în statisticile oficiale, potrivit Rapotului de stare a țării publicat de Expert Grup.
Potrivit documentului, pragul sărăciei absolute a fost stabilit la 2.780 lei lunar per persoană, iar 25,7% din populație a fost clasificată drept săracă monetar – în creștere cu 2,8 puncte procentuale față de anul precedent. În schimb, rata sărăciei multidimensionale a scăzut la 19,5%, marcând o reducere de 2 puncte procentuale.
Economiștii subliniază că cele două tipuri de sărăcie nu evoluează neapărat în tandem: dacă sărăcia monetară măsoară capacitatea financiară a gospodăriilor de a acoperi minimul de consum, sărăcia multidimensională reflectă accesul la servicii și condiții esențiale de viață – educație, sănătate, locuire, utilități și locuri de muncă decente.
Deși ratele sunt divergente, intensitatea sărăciei a crescut la ambele capitole. Profunzimea sărăciei absolute a ajuns la 9,6%, ceea ce arată că gospodăriile sărace aveau în medie un deficit de aproape 10% din pragul minim necesar pentru un trai decent. Totodată, intensitatea sărăciei multidimensionale a crescut la 28,5%, semn că persoanele afectate se confruntă cu privațiuni mai severe.
Raportul relevă și diferențe majore între categorii sociale. Sărăcia monetară afectează cel mai puternic: persoanele cu studii primare (60%), familiile cu trei sau mai mulți copii (49%),
locuitorii regiunii de Sud (43%), persoanele care depind de pensii (37%) sau de agricultura individuală (36%), persoanele cu dizabilități (36%) și salariații din agricultură (31%).
La polul opus, riscul cel mai scăzut îl au persoanele cu studii superioare (12%), locuitorii municipiului Chișinău (14%) și angajații din sectorul non-agricol (18%).
Raportul arată că nivelul studiilor rămâne unul dintre cei mai importanți factori ai riscului de sărăcie, în condițiile în care doar 4% dintre tinerii de 25–30 de ani își continuă studiile, iar două treimi dintre moldoveni au un nivel educațional care nu le oferă acces la locuri de muncă bine plătite.
Sărăcia multidimensională este profundă în mediul rural: 30% dintre locuitorii satelor sunt afectați, confruntându-se cu lipsa canalizării (80%), utilizarea combustibililor poluanți pentru încălzire (41%), lipsa asigurării medicale (24%), educație insuficientă (20%) și acces limitat la apă potabilă (19%).
Copiii sunt una dintre categoriile cele mai vulnerabile: 27% dintre copiii din Moldova trăiesc în sărăcie multidimensională, confruntându-se cu lipsa utilităților, aglomerare severă în locuințe, educație insuficientă și lipsa protecției medicale. Sărăcia severă la copii atinge o intensitate de 30%.
În timp ce bărbații sunt ceva mai puțin afectați de sărăcia monetară, aceștia sunt mai vulnerabili la sărăcia multidimensională (28% față de 24% la femei), fiind mai des privați de educație adecvată, locuri de muncă stabile și asigurări medicale.
Expert-Grup concluzionează că această dublă criză de creștere a sărăciei monetare și adâncire a privațiunilor reflectă probleme structurale: salarii mici, decalaje regionale, slaba protecție a familiilor numeroase, venituri agricole reduse și un sistem educațional care nu reușește să ofere competențe adaptate pieței muncii.
Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!
