Cinci clădiri din Chișinău au obținut cea mai înaltă certificare LEED. Pentru piața locală, aceasta este o confirmare a unui nou nivel de calitate.

Cinci clădiri din Chișinău au obținut, în același timp, cel mai înalt standard internațional în domeniul exploatării, mentenanței tehnice și sustenabilității clădirilor – LEED v4.1 O+M Platinum.

Aceste clădiri reprezintă o parte importantă a infrastructurii urbane și sunt utilizate zilnic de mii de oameni. Este vorba despre Shopping MallDova, MallDova Center (Endava Tower), Medpark International Hospital, Courtyard by Marriott Chisinau și Radisson Blu Leogrand Hotel Chisinau, construite de compania SUMMA.

Atilla Șancı, directorul regional Summa în Moldova: „Suntem prezenți în Republica Moldova de aproape 30 de ani, iar obținerea certificării LEED Platinum pentru cinci clădiri în același timp confirmă că dezvoltarea economică poate merge mână în mână cu grija pentru resurse, pentru calitatea spațiilor și pentru viitor. Mai mult, certificarea este o confirmare importantă pentru felul în care evoluează standardele de calitate ale spațiilor urbane din Chișinău și alinierea la standardele europene. Este vorba despre clădiri importante pentru viața orașului, iar faptul că acestea corespund unor exigențe internaționale atât de înalte este, în primul rând, important pentru comunitate. Procesul de evaluare a durat câteva luni și a demonstrat că investițiile continue în îmbunătățirea eficienței clădirilor generează beneficii semnificative, atât din perspectivă de business, cât și în ceea ce privește relevanța pe termen lung a proiectelor.”

Pentru Chișinău, certificarea LEED v4.1 O+M Platinum confirmă că aceste spații oferă condiții aliniate celor mai înalte standarde internaționale în materie de confort, administrare responsabilă și atenție față de mediu.

LEED (Leadership in Energy and Environmental Design) este un sistem global, aplicat în 187 de țări, folosit ca reper pentru proiectarea, operarea și evaluarea clădirilor sustenabile, dezvoltat de U.S. Green Building Council, autoritate profesională și de referință în industrie. Nivelul Platinum este cea mai înaltă treaptă a acestui sistem, acordată obiectivelor care au acumulat cel puțin 80 de puncte din maximumul de 100, pentru cele cinci categorii: Energie și atmosferă, eficiența sistemelor inginerești, monitorizarea consumului; Consum de apă și tehnologii de economisire a apei; Calitatea mediului interior, inclusiv, ventilație, iluminare, acustică, microclimat; Sustenabilitatea amplasării și gestionarea teritoriului; Materiale și resurse, inclusiv gestionarea deșeurilor, exploatarea ecologică.

Procesul de evaluare și certificare a fost realizat cu implicarea BuildGreen România, companie specializată în certificarea și consultanța pentru clădiri sustenabile și a inclus o evaluare riguroasă pentru ultimele 12 luni, atât la fața locului, cât și a documentației existente. Iar una dintre concluziile-cheie a fost reducerea măsurabilă a consumurilor în toate cele cinci clădiri, comparativ cu altele similare.

Răzvan Nica, CEO și fondator BuildGreen România: „Certificarea LEED v4.1 O+M Platinum confirmă un nivel înalt de exploatare a clădirii pe baza unor indicatori concreți: de la eficiența energetică și a consumului de apă până la calitatea mediului interior și metodele sustenabile de administrare. Faptul că un asemenea nivel a fost confirmat simultan pentru cinci clădiri din Chișinău vorbește despre maturizarea abordării privind exploatarea proprietăților imobiliare și despre atenția tot mai mare acordată standardelor internaționale de calitate pe piața din Republica Moldova. Acesta este un semnal important atât pentru comunitatea profesională, cât și pentru utilizatorii acestor clădiri.”

Prin această certificare simultană, Republica Moldova face un pas important spre consolidarea unei culturi a construcțiilor și a administrării clădirilor bazate pe responsabilitate, eficiență și grijă față de calitatea mediului în care oamenii trăiesc și muncesc. Această premieră poziționează Chișinăul într-un registru nou al infrastructurii urbane, în care standardele internaționale devin tot mai vizibile în spațiile care fac parte din viața cotidiană a orașului.

#standard internațional #leed #infrastructura #Clădiri #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.