Cinci surprize financiare din 2021: În ce au constat principalele schimbări şi cum se întrevede 2022

Fiecare an oferă propriile sale răsturnări neaşteptate de situaţie în ceea ce priveşte pieţele financiare, însă 2021 a fost plin de asemenea exemple, scrie publicaţia britanică The Economist.

Care au fost cele mai mari schimbări de anul acesta şi ce înseamnă ele pentru 2022?

Problemele lanţurilor de aprovizionare

Paul Samuelson, un economist câştigător al premiului Nobel, a glumit la un moment dat că piaţa de acţiuni a prezis nouă din ultimele cinci recesiuni. Acelaşi lucru se putea spune şi despre analiştii care au avertizat cu privire la întreruperile lanţurilor comerciale – până acum. Începutul pandemiei de Covid-19 a fost scutit de probleme majore în acest sens. Prin comparaţie, anul acesta a fost marcat de crize prelungite şi inflaţie „alimentată” de problemele lanţurilor de aprovizionare.

Întreruperile suferite de fabrici şi porturi în China şi Asia de Sud-Est, dirijate de eforturile guvernelor de a controla focarele de coronavirus, nu au îmbunătăţit situaţia. Însă principala parte a problemei poate fi atribuită cererii explozive de bunuri fizice: cheltuielile îndreptate către bunuri durabile au crescut cu 34% în America de la începutul pandemiei, faţă de o creştere de doar 4% pentru servicii. Pe măsură ce efectele economice ale pandemiei continuă să dispară gradual, diferenţa ar trebui să devină din ce în ce mai mică, însă lanţurile de aprovizionare ar putea rămâne presate pentru o anumită perioadă de timp dacă ne raportăm la normele pre-Covid.

CEO-ul Maersk, cea mai mare firmă de transport de mărfuri din lume, spune că întreruperile lanţurilor de aprovizionare globale vor continua şi în 2022: „Problema nu constă în capacitatea navelor”

Zarva din pieţele chinezeşti

Ordinea naturală a pieţelor financiare din China a suferit de asemenea schimbări în 2021. În marea majoritate a ultimului deceniu, investitorii globali au dorit să obţină un acces mai larg la pieţele chinezeşti, luând în vizor promiţătorul sector tech al ţării. Însă represaliile lansate anul acesta de Beijing au generat o scădere de aproape o treime pe indicele MSCI China Tech 100. Acţiunile gigantului din e-commerce Alibaba au raportat un minus de circa 50% de la începutul anului.

Evergrande, un uriaş dezvoltator imobiliar, a reprezentat de-a lungul timpului unul dintre cele mai elocvente exemple în ceea ce priveşte industria chineză de real estate. În 2021, compania cu datorii de 330 de miliarde de dolari a demarat procedurile de default, pe fondul eforturilor întreprinse de guvern de a-i pedepsi pe dezvoltatorii care se împrumută în exces. Viitorul depinde de politicile opace ale autorităţilor chineze, însă deciziile de anul acesta au arătat clar că performanţele în afaceri din China sunt strâns legate de schimbările de comportament ale guvernului de la Beijing.

Începutul sfârşitului pentru Evergrande: Gigantul imobiliar chinez intră pentru prima dată în incapacitate de plată.

Frenezia veniturilor

Analiştii şi investitorii se aşteptau la o revenire spectaculoasă a veniturilor în 2021, pariind că, în această privinţă, 2020 nu poate fi urmat de un an mai rău. Însă ritmul recuperării a depăşit aproape orice aşteptare. Spre sfârşitul lunii decembrie 2020, piaţa se aştepta, în medie, la o creştere de 22% a profitului net per acţiune (earnings per share – EPS) din indicele bursier S&P 500. Datele din T4/2021 încă nu au fost anunţate, însă prognozele se îndreaptă către un plus de 45%, un rezultat mai bun şi decât cel înregistrat în 2010 (40%), după criza financiară. Datele de datorează în mare parte unei reveniri economice neaşteptate, unele companii reuşind să îşi depăşească veniturile din 2020 şi chiar pe cele din 2019.

În consecinţă, pieţele de capital se vor trezi într-o poziţie mai incomodă odată cu începutul lui 2022: o parte din recuperarea economică estimată pentru anul viitor pare să fi avut deja loc. Analiştii se aşteaptă la performanţe mai puţin impresionante ale companiilor din S&P 500, indice evaluat deja la 20 x veniturile din următoarele 12 luni.

„Teama” ar putea înlocui „lăcomia” şi ar deveni factorul dominant al pieţelor internaţionale în 2022, spune Bloomberg, citat de Ziarul Financiar.

Public vs. privat

În Statele Unite, primele 11 luni ale anului au fost martorele unor listări la bursă care au strâns în total 147,8 miliarde de dolari, de două ori peste cantitatea înregistrată în aceeaşi perioadă de anul trecut. Deşi evoluţia a fost mai pronunţată în primele luni ale anului, activitatea prezintă suficient optimism pe măsură ce 2021 se apropie de sfârşit.

Datele aruncă o umbră de incertitudine asupra ideii conform căreia pieţele publice vor fi inevitabil înlocuite de capitalul privat. Puterea exercitată de bănci vis-a-vis de procesele de listare pare să se micşoreze, întrucât societăţile pot opta pentru listări directe sau fuziuni cu SPAC-uri (special purpose acquisition company). Până acum în T4/2021, 621 de companii au debutat pe pieţele publice la nivel mondial (inclusiv prin intermediul SPAC-urilor), un avans de 16% faţă de anul trecut.

Alexandru Ilisie, OTP AM: Nu ar trebui să ne uităm la evoluţia din ultima lună sau două, ci să vedem imaginea de ansamblu a Bursei.

Finanţe verzi

Executivii şi investitorii care vor să dea impresia că ar fi „enviromentally friendly” au fost adesea luaţi în derâdere în ultimii ani, iar finanţele verzi au fost privite (uneori justificat) cu scepticism. Însă anul acesta s-a bucurat de o serie considerabilă de îmbunătăţiri. Bondurile guvernamentale verzi au devenit tot mai populare, fiind emise în peste 120 de ţări în 2021. La mijlocul lunii octombrie, Uniunea Europeană a vândut primele sale obligaţiuni verzi, în valoare de 12 miliarde de euro.

Însă una dintre cele mai notabile schimbări a venit dinspre sectorul privat. Investiţiile în startup-uri din zona climate-tech au atins 60 de miliarde de dolari în prima jumătate a anului, de trei ori peste acelaşi interval din 2020. Totodată, s-a observat o creştere masivă a investiţiilor în producători de maşini electrice, ca Tesla, şi în furnizori de baterii, precum CATL. În mai, ExxonMobil a pierdut un proces împotriva unor investitori activişti, care au votat în favoarea unei politici mai prietenoase cu mediul în board-ul gigantului petrolier.

Milan Pruşan, NN Investment Partners: Industria administratorilor de fonduri merge în strânsă legătură cu zona de reglementare şi planurile UE. Investiţiile sustenabile, o temă care va căpăta tot mai multă tracţiune

#suprize #financiare #2021

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.