Cine a luat locul Anei Panov la Curtea de Apel Chișinău? Este judecător din anul 1991

Magistrata Ana Panov nu mai este președinte interimar al Curții de Apel Chișinău, asta după ce membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au votat împotriva candidaturii judecătoarei. Prin urmare, CSM l-a numit în această funcție pe judecătorul Anatolie Minciună. Decizia a fost luată astăzi, 14 septembrie, scrie Realitatea.md.

Minciuna este judecător din 1991. Mai întâi a activat la Judecătoria populară a raionului Octombrie din Chişinău, apoi a devenit vicepreşedinte la Judecătoria sectorului Râşcani.

În 2008, a fost promovat la Curtea de Apel Chişinău.

Amintim că Ana Panov, șefa interimară a Curții de Apel Chișinău a „zburat” din funcție, la aproape trei luni de când a preluat interimatul atribuțiilor de la Vladislav Clima, după ce Consiliul Superior al Magistraturii a fost sesizat privind „activitatea ei defectuoasă”.

Demersul vine după ce Panov a decis să modifice dispoziția nr. 29 cu privire la componența completurilor de judecători și schimbarea unor magistrați din Colegiul civil în cel penal, document care a pertubat activitatea magistraților de la CA și a provocat o criză majoră în peste 2 800 de dosare.

Sesizarea a „venit”, de altfel, inclusiv și după ce în presă au apărut informații și investigații despre averea pe care o deține familia Panov, mai multe afaceri în agricultură şi comerţ, zeci de metri pătraţi de spaţii comerciale şi peste 200 de hectare de teren agricol.

Se mai știe că Ana Panov este mătușa avocatului lui Veaceslav Platon, Ion Crețu.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un schimb dur de replici a avut loc în direct la Radio Moldova între deputații Sergiu Stefanco și Alex Trubca, pe tema creșterii datoriilor statului față de fermieri pentru subvențiile neplătite.

Stefanco l-a întrebat pe Trubca cum se explică faptul că, din 2021 până în prezent, datoria față de agricultori a crescut de la circa un miliard de lei la aproape patru miliarde de lei, în condițiile în care Guvernul a extins constant programele de subvenționare.

În replică, Alex Trubca a pus creșterea arieratelor pe seama unui mecanism de subvenționare „imperfect”, aplicat în ultimii ani. El a susținut că majorarea subvențiilor reflectă, de fapt, creșterea investițiilor din agricultură.

„Mecanismul de subvenționare este imperfect și eu spun asta din 2021. Mă bucur că Ministerul Agriculturii l-a schimbat în 2026. Când se secvențiază tot ce se investește, creșterea subvențiilor înseamnă creșterea investițiilor și că sectorul lucrează și crește”, a declarat Trubca.

Sergiu Stefanco a respins argumentul și a calificat situația drept „populism”.

„Dacă statul deschide măsuri, trebuie să aibă și acoperire financiară. În raportul Curții de Conturi scrie clar că sunt măsuri fără acoperire financiară”, a spus deputatul.

Întrebat ce se va întâmpla cu datoriile la subvențiile postinvestiționale, Alex Trubca a declarat că acestea vor fi achitate odată cu suplinirea bugetului și că tocmai din acest motiv a fost schimbată paradigma de subvenționare.

Potrivit datelor oficiale ale Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), restanțele statului față de fermieri au ajuns la 3,4 miliarde de lei, o povară care pune o presiune tot mai mare atât pe sectorul agricol, cât și pe finanțele publice.