Cine a luat locul Anei Panov la Curtea de Apel Chișinău? Este judecător din anul 1991

Magistrata Ana Panov nu mai este președinte interimar al Curții de Apel Chișinău, asta după ce membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au votat împotriva candidaturii judecătoarei. Prin urmare, CSM l-a numit în această funcție pe judecătorul Anatolie Minciună. Decizia a fost luată astăzi, 14 septembrie, scrie Realitatea.md.

Minciuna este judecător din 1991. Mai întâi a activat la Judecătoria populară a raionului Octombrie din Chişinău, apoi a devenit vicepreşedinte la Judecătoria sectorului Râşcani.

În 2008, a fost promovat la Curtea de Apel Chişinău.

Amintim că Ana Panov, șefa interimară a Curții de Apel Chișinău a „zburat” din funcție, la aproape trei luni de când a preluat interimatul atribuțiilor de la Vladislav Clima, după ce Consiliul Superior al Magistraturii a fost sesizat privind „activitatea ei defectuoasă”.

Demersul vine după ce Panov a decis să modifice dispoziția nr. 29 cu privire la componența completurilor de judecători și schimbarea unor magistrați din Colegiul civil în cel penal, document care a pertubat activitatea magistraților de la CA și a provocat o criză majoră în peste 2 800 de dosare.

Sesizarea a „venit”, de altfel, inclusiv și după ce în presă au apărut informații și investigații despre averea pe care o deține familia Panov, mai multe afaceri în agricultură şi comerţ, zeci de metri pătraţi de spaţii comerciale şi peste 200 de hectare de teren agricol.

Se mai știe că Ana Panov este mătușa avocatului lui Veaceslav Platon, Ion Crețu.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.