Cine este milionarul care va fi numit viceguvernator la BNM

Fostul ministru al Finanțelor, Petru Rotaru, ar putea fi numit prim-viceguvernator al Băncii Naționale a Moldovei (BNM). Un proiect de hotărâre în acest sens a fost înregistrat deja la Parlament. În cadrul aceleași proceduri, Mihnea Constantinescu este propus pentru funcția de viceguvernator al BNM.

În motivarea numirii lui Petru Rotaru la funcția de prim-viceguvernator și vicepreședinte al Consiliului de Supraveghere al BNM pentru o perioadă de 7 ani, se subliniază necesitatea asigurării continuității activității băncii centrale. Deși nu se specifică în mod explicit că mandatul actualului prim-viceguvernator, Vladimir Munteanu, a expirat, documentul face referire la cerințele legale pentru ocuparea funcției.

Conform argumentării guvernatorei BNM, Anca Dragu, Petru Rotaru îndeplinește toate cerințele legale: deține cetățenia Republicii Moldova, are studii superioare și o reputație impecabilă. Mai mult, nu există interdicții legale care să-i împiedice numirea în funcție și nu a fost înregistrat niciun rezultat negativ al testului de integritate profesională.

Despre Mihnea Constantinescu, care este în prezent consilierul guvernatoarei Anca Dragu și urmează să fie numit în funcția de viceguvernator al BNM, aceasta a declarat că îndeplinește și el cerințele legale pentru ocuparea postului. Mihnea Constantinescu deține cetățenia Republicii Moldova, are studii superioare și o reputație exemplară. De asemenea, nu există înregistrări negative în privința integrității sale profesionale.

În ceea ce privește averea sa, Mihnea Constantinescu a declarat că deține șase conturi bancare în care se află 1,4 milioane de euro și este acționar cu 5% în fintechul Prepayway AG. De asemenea, acesta deține trei apartamente în valoare totală de aproximativ 713 mii de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#numire #guvernator #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața comerțului alimentar din Rusia trece printr-o transformare profundă pe fondul încetinirii economiei și creșterii accelerate a inflației. Tot mai multe lanțuri de retail renunță la supermarketuri și hipermarketuri, înlocuindu-le cu discountere și așa-numitele „magazine pentru săraci”, potrivit datelor Infoline, citate de publicația Kommersant, citată de Moscowtimes.

În primele nouă luni ale anului 2025, în Rusia s-au închis 67 de magazine mari, cu o suprafață totală de peste 185.000 m². De la 2017 încoace, ponderea supermarketurilor și hipermarketurilor în comerțul cu amănuntul s-a redus aproape la jumătate – de la 37% la 21%. În schimb, discounterele au ajuns să domine piața, urcând de la 49,9% la 63,4% din totalul vânzărilor.

Cea mai spectaculoasă creștere o înregistrează însă așa-numitele „magazine pentru săraci” (hard discounters) – unități comerciale cu amenajare simplificată, sortiment redus și prețuri extrem de mici. În ultimii opt ani, ponderea acestora a urcat de la 4,8% la 16,4%, arată analiza Infoline.

Directorul general al companiei „Infoline-Analitika”, Mihail Burmistrov, explică această tendință prin schimbarea comportamentului consumatorilor ruși, care adoptă o strategie de economisire în fața scumpirilor.

„Prețurile ridicate la alimente și scăderea puterii de cumpărare au făcut neprofitabilă deschiderea supermarketurilor mari. Retailerii reacționează rapid, transformând spațiile existente în discountere și depozite pentru livrări online”, afirmă Burmistrov.

Potrivit Asociației Companiilor de Retail din Rusia (AKORT), deschiderea unui discounter costă cu 20–40% mai puțin decât a unui supermarket. În plus, comercianții își reduc sortimentul pentru a limita costurile. În iulie 2025, oferta de produse alimentare în magazine s-a diminuat cu 2,3%, iar cea de bunuri nealimentare – cu 1,8%, potrivit datelor companiei de cercetare Nielsen.

Totodată, crește popularitatea micilor magazine de cartier, cu suprafețe între 100 și 200 m². Numărul acestora a urcat cu 15% într-un singur an, a declarat președintele AKORT, Stanislav Bogdanov. Cu toate acestea, suprafața totală a spațiilor comerciale deținute de retailerii ruși s-a redus cu aproximativ 1%. În prezent, primele 200 de lanțuri de retail operează circa 4.700 de supermarketuri și hipermarketuri la nivel național.

Inflația rămâne principalul factor care obligă populația să economisească. Potrivit datelor oficiale ale Rosstat, prețurile au crescut cu peste 40% de la începutul războiului. Un sondaj al companiei Romir arată că 58% dintre ruși au renunțat la anumite produse, 57% caută alternative mai ieftine, iar 49% fac cumpărături doar în discountere sau încearcă să meargă mai rar la magazine.