Cine este noua judecătoare la CtEDO din partea Republicii Moldova? A fost aleasă cu votul a 122 de membri

Directorul Institutului Național al Justiției, Diana Scobioală este următorul judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) din partea Republicii Moldova. Anunțul a fost făcut de către avocatul Promo-LEX, Vadim Vieru, scrie Realitatea.md.

Candidatura acesteia a fost votată de către 122 de membri ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). Fostul ministru al Justiției, Vladimir Grosu, a obținut 102 voturi.

Diana Scobioală are studii în drept, la Universitatea de Stat și studii postdoctorat la Academia de Științe a Moldovei. Este conferențiar universitar și formator la INJ, iar din 2012, îndeplinește și funcția de coordonator naţional al Programului HELP al Consiliului Europei, un program pentru formarea juriştilor.

Amintim că, Guvernul, la începutul lunii februarie curent a aprobat trei candidați la funcția de judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului din partea Republicii Moldova. Este vorba despre Diana Scobioală, Vladimir Grosu și Nicolae Eșanu. Ei au acumulat cel mai mare punctaj în cadrul celei de-a doua etape a Concursului național pentru desemnarea candidaților pentru suplinirea postului de judecător la CtEDO, desfășurat la 27 ianuarie curent.

Ulterior, din cele trei candidaturi ale Republicii Moldova, propuse la funcția de judecător la Comisia Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO), două au fost selectate de instituția europeană, recomandând țării noastre să aleagă una din cele două candidaturi.

Este vorba de candidatura Dianei Scobioală și alui Vladimir Grosu, ambii fiind calificați cu punctaje similare.

#voturi #diana scobioala #judecatoare #Republica Modova #CtEDO

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Grupul OPEC+, care reunește 23 de state exportatoare de petrol, inclusiv Rusia și Arabia Saudită, a anunțat joi o majorare spectaculoasă a producției de țiței, începând cu luna mai – cea mai mare din ultimii cinci ani. Decizia vine la scurt timp după apelurile insistente ale fostului președinte american, Donald Trump, ca statele cartelului să crească producția și să contribuie la scăderea prețurilor.

Potrivit anunțului, opt țări membre OPEC+, printre care Arabia Saudită, Rusia, Emiratele Arabe Unite, Kuweit și Irak, vor crește producția zilnică cu 411.000 de barili – de trei ori mai mult decât planul inițial, care prevedea o majorare lunară de 138.000 de barili.

Este cea mai amplă creștere a ofertei de petrol de la revenirea post-pandemie din 2020, când OPEC+ a început să reintroducă volumele tăiate în timpul crizei sanitare.

Valul de petrol care urmează să inunde piața globală a avut efecte imediate asupra bursei. Prețurile futures pentru petrolul Brent au scăzut cu peste 5%, coborând sub 70 de dolari pe baril, atingând la un moment dat 70,16 USD la bursa din Londra.

„Dacă țările OPEC și-ar fi dorit cu adevărat să doboare prețurile, cum cerea Trump, momentul ales este perfect”, a comentat Harry Tchilinguirian, analist-șef la Onyx Commodities. „Piața globală deja se teme de o recesiune provocată de valul tarifelor impuse de Trump. Acum riscul este să se declanșeze o furtună perfectă”.

Potrivit unui raport confidențial al Băncii Centrale a Rusiei, citat de presa rusă, piața mondială a petrolului riscă să intre într-un ciclu prelungit de prețuri joase, care ar putea pune în pericol aproape jumătate din veniturile de export ale Rusiei.

Oficialii ruși avertizează că o astfel de criză ar putea fi comparabilă cu șocul petrolier din anii 1980, care a precedat colapsul economic al URSS. La acea vreme, Arabia Saudită a triplat producția, determinând prăbușirea prețurilor de la 30 USD la 10-15 USD/baril – un moment istoric care a declanșat un crunt deficit valutar și falimentul regimului sovietic.