Cine este unul dintre vicepreședinții propuși la Comisia Națională a Pieței Financiare

Vitalie Lemne a fost propus în calitate de candidat la funcția de vicepreședinte al Comisiei Naționale a Pieței Financiare. Asta după ce la 9 septembrie conducerea instituției a fost demisă de Parlament.

Vitalie Lemne lucrează în sistemul financiar bancar de peste 16 ani și a vorbit despre viziunea sa asupra dezvoltării pieței de capital, asigurărilor, microfinanțării, menționând că, în general, sectorul financiar nebancar din Moldova este subdezvoltat.

”Vom acționa pe toate segmentele inclusiv pe piața asigurărilor unde a fost depistată o inacțiune a CNPF. Vom face ordine în sectorul de microfinanțare, cu dobânzile exagerate și vom rezolva problema supraîndatorarea și de la zero va fi dezvoltată piața de capital„, declarat Lemne

Activitatea CNPF a fost blocată deja de o lună, de când toți cei cinci membri ai consiliului administrativ al CNPF au fost demiși. Comisia parlamentară de profil a aprobat în cele din urmă candidatura lui Vitalie Lemne pentru postul de vicepreședinte al CNPF.

CNPF este o instituție importantă pentru economia țării și sistemul său financiar, care nu a acționat corespunzător pentru a preveni crizele sistemice și a restabili ordinea pe piață, în special în domeniul asigurărilor și al microcreditelor. Unii jucători de pe piață au acționat cu răutate, au făcut ceea ce doreau, iar autoritatea de reglementare nu a reacționat corespunzător, nu au existat reguli clare pentru toată lumea, nu s-au luat măsurile dure necesare, s-a creat haos și consumatorii au ajuns să sufere și să nu fie protejați”, – a declarat președintele Comisiei economie buget și finanțe Dumitru Aliaba.

Potrivit lui, după demisia întregii conduceri a CNPF, comisia parlamentară a avut sarcina de a identifica candidați buni, cinstiți, incoruptibili, competenți, cu o experiență profesională bogată, capabili să reziste presiunilor posibile, să facă față crizei, să acționeze decisiv și cu încredere. pe piață pentru a restabili ordinea.

Vitalie Lemne este absolvent al ASEM. Din 2005, el a deținut diverse funcții de conducere la Agroindbank, Bio Alianța și EXIMBANK.

#Vitalie Lemne #vicepresedinte #CNPF

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.