Cine este unul dintre vicepreședinții propuși la Comisia Națională a Pieței Financiare

Vitalie Lemne a fost propus în calitate de candidat la funcția de vicepreședinte al Comisiei Naționale a Pieței Financiare. Asta după ce la 9 septembrie conducerea instituției a fost demisă de Parlament.

Vitalie Lemne lucrează în sistemul financiar bancar de peste 16 ani și a vorbit despre viziunea sa asupra dezvoltării pieței de capital, asigurărilor, microfinanțării, menționând că, în general, sectorul financiar nebancar din Moldova este subdezvoltat.

”Vom acționa pe toate segmentele inclusiv pe piața asigurărilor unde a fost depistată o inacțiune a CNPF. Vom face ordine în sectorul de microfinanțare, cu dobânzile exagerate și vom rezolva problema supraîndatorarea și de la zero va fi dezvoltată piața de capital„, declarat Lemne

Activitatea CNPF a fost blocată deja de o lună, de când toți cei cinci membri ai consiliului administrativ al CNPF au fost demiși. Comisia parlamentară de profil a aprobat în cele din urmă candidatura lui Vitalie Lemne pentru postul de vicepreședinte al CNPF.

CNPF este o instituție importantă pentru economia țării și sistemul său financiar, care nu a acționat corespunzător pentru a preveni crizele sistemice și a restabili ordinea pe piață, în special în domeniul asigurărilor și al microcreditelor. Unii jucători de pe piață au acționat cu răutate, au făcut ceea ce doreau, iar autoritatea de reglementare nu a reacționat corespunzător, nu au existat reguli clare pentru toată lumea, nu s-au luat măsurile dure necesare, s-a creat haos și consumatorii au ajuns să sufere și să nu fie protejați”, – a declarat președintele Comisiei economie buget și finanțe Dumitru Aliaba.

Potrivit lui, după demisia întregii conduceri a CNPF, comisia parlamentară a avut sarcina de a identifica candidați buni, cinstiți, incoruptibili, competenți, cu o experiență profesională bogată, capabili să reziste presiunilor posibile, să facă față crizei, să acționeze decisiv și cu încredere. pe piață pentru a restabili ordinea.

Vitalie Lemne este absolvent al ASEM. Din 2005, el a deținut diverse funcții de conducere la Agroindbank, Bio Alianța și EXIMBANK.

#Vitalie Lemne #vicepresedinte #CNPF

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.