Cine plăteşte pentru socialismul spaniol? Oamenii muncii

Guvernul Spaniei şi cele mai mari sindicate ale ţării au căzut de acord cu privire la o majorare a contribuţiilor de asigurări sociale cu 0,6% începând cu anul 2023 ca măsură de protejare a pensiilor generaţiei baby boom a ţării. Asta după ce guvernul spaniol a anunţat în ultima vreme o serie cuprinzătoare şi costisitoare de măsuri de protecţie socială.

Începând cu 2023, spaniolii vor pierde între 1 euro şi 2,5 euro din veniturile nete lunare pentru plata contribuţiilor suplimentare, notează The Local. Măsura de majorare a fondului de rezervă pentru asigurări sociale a statului spaniol va fi suportată în principal de angajatori, 0,5%, şi de angajaţi în procent de 0,1%.

Măsura este menită să consolideze sistemul de pensii spaniol cu încă 50 de miliarde de euro până în 2032, în perspectiva viitoarei pensionări a milioane de baby boomeri.

Premierul spaniol Pedro Sanchez a catalogat reforma drept „un instrument indispensabil“ într-o „societate mai dreaptă şi egalitară“. Totuşi, Confederaţia Spaniolă a Organizaţiilor de Business (CEOE) a arătat că majorarea va „avea efecte negative asupra ocupării forţei de muncă, fiind opusul a ceea ce are nevoie sistemul de pensii“.

În 2020, primul an de pandemie, Spania a lansat un program de acordare a unui venit minim celor mai vulnerabile familii, acestea primind cel puţin 700 de euro pe lună. La acea vreme, oficialii anunţau că programul va costa 3 miliarde de euro anual, acesta urmând să fie finanţat parţial printr-o taxă digitală şi pe tranzacţii bursiere, potrivit Euronews.

Taxa digitală a fost introdusă pe 16 ianuarie 2021, ridicându-se la 3% şi aplicându-se pe anumite servicii digitale furnizate de marile companii multinaţionale.

În acest an, după ce a majorat salariul minim şi a luat măsuri de urgenţă pentru susţinerea consumatorilor în faţa creşterii puternice a preţurilor energiei, Spania a propus o serie de modificări majore ale legislaţiei sale din domeniul rezidenţial, de la îngheţări de preţuri, la reduceri de 250 de euro la chirii, guvernul ţării intenţionând de asemenea să majoreze cu 2% salariile funcţionarilor publici.

Premierul spaniol Pedro Sanchez a anunţat că guvernul va lansa o schemă prin care cei cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani care câştigă sub 23.725 de euro pe an vor putea primi un discount lunar de 250 de la plata chiriilor.

Guvernul a aplicat şi unele modificări privind taxele plusvalia, taxe percepute de primării pe proprietăţile vândute, donate sau moştenite.

Astfel, Fiscul spaniol a oferit două opţiuni de calculare a taxelor, iar contribuabilii o vor putea alege pe care care le este favorabilă.

#socialism #muncitori #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După virajul brusc al președintelui american Donald Trump, care în această săptămână a impus sancțiuni împotriva „Rosneft” și „Lukoil” și a anulat summitul planificat cu Vladimir Putin la Budapesta, Kremlinul a reacționat rapid, trimițând în Statele Unite principalul său negociator pe dosarul ucrainean, potrivit CNN.

Este vorba despre Kirill Dmitriev, șeful Fondului Rus de Investiții Directe (RDIF), un personaj-cheie în arhitectura relațiilor ruso-americane și un apropiat al lui Putin prin legături de familie – fiind căsătorit cu o prietenă apropiată a fiicei acestuia, Ekaterina Tihonova. Dmitriev, care a studiat la Harvard și Stanford, a sosit vineri la Washington, unde urmează să poarte discuții cu oficiali ai administrației Trump pentru a „analiza viitorul relațiilor ruso-americane”, au declarat surse citate de CNN și RIA Novosti.

Potrivit publicației Axios, Dmitriev urmează să se întâlnească sâmbătă cu Stephen Witkoff, trimisul special al SUA pentru negocierile strategice cu Rusia.

Misiunea sa este una extrem de dificilă: salvarea dialogului bilateral, grav afectat după refuzul lui Putin de a accepta o încetare a focului în Ucraina. Surse citate de The Wall Street Journal afirmă că Trump s-a declarat „profund dezamăgit”, convins că „Putin l-a dus cu vorba”, mai ales după ce fiecare convorbire între cei doi lideri era urmată de noi atacuri asupra Ucrainei. Această frustrare ar fi stat la baza deciziei de a sancționa cele mai mari companii petroliere rusești.

Kirill Dmitriev a fost inclus în echipa de negociere a Kremlinului încă din februarie, alături de consilierul prezidențial Iuri Ușakov și de șeful Serviciului de Informații Externe, Serghei Narîșkin. În aprilie, el a vizitat Washingtonul pentru a promova proiecte economice comune, de la dezvoltarea Arcticii până la exploatarea metalelor rare.

După ce Trump a anunțat anularea summitului de la Budapesta, Dmitriev a insistat că pregătirile continuă și a relansat o idee spectaculoasă – construirea unui tunel sub Strâmtoarea Bering, care ar lega Ciucoția de Alaska, estimând costul proiectului la 60 de miliarde de dolari, cu posibilitatea reducerii la 8 miliarde. „Tunelul ar fi un simbol al unității dintre Rusia și SUA”, a declarat Dmitriev.

Comentând ironic situația, politologul rus Abbas Galiamov a scris: „Probabil că înainte de zbor i s-a spus clar: ‘Zboară și ori te înțelegi cu americanii, ori îți pui căciula și începi să sapi singur tunelul sub Strâmtoarea Bering’”.