Cine răspunde de bloc? Statul va plăti 16 milioane de lei pentru a lămuri haosul proprietății în condominiu

Aproape 16 milioane de lei vor fi alocate în următorii trei ani pentru a clarifica situația juridică a blocurilor locative înregistrate în prezent în cadastru pe numele statului sau al autorităților locale, dar care, de facto, se află în proprietate privată.

Programul de stat pentru anii 2026–2028, care urmează a fi examinat în ședința Guvernului din 4 februarie, prevede verificarea documentației cadastrale și operarea modificărilor necesare în Registrul bunurilor imobile pentru aproximativ 12 580 de blocuri locative care figurează deja în evidențe, dar pentru care trebuie stabilit statutul juridic exact – condominiu sau „condominiu incomplet”.

Autoritățile explică necesitatea intervenției prin faptul că, deși majoritatea apartamentelor au fost privatizate încă din anii ’90, situația juridică a părților comune și a clădirilor în ansamblu a rămas neclară.

„S-a dovedit că proprietarii fondului locativ privatizat nu poartă în mod real responsabilitatea pentru proprietatea care le aparține, nu întreprind măsuri necesare pentru întreținerea locuințelor proprii și nici a spațiilor comune din cadrul condominiului”, se arată în nota informativă a proiectului.

În același document se menționează că bugetele locale continuă să suporte cheltuieli pentru întreținerea acestor imobile, deși statul și autoritățile locale mai dețin în proprietate directă sub 2% din fondul locativ. „Bugetele locale sunt nevoite să suporte cheltuieli esențiale pentru întreținerea fondului locativ privatizat (…) intervențiile fiind mai mult acțiuni sporadice, haotice și ineficiente”, se mai precizează în nota informativă.

Programul nu presupune construcții sau reparații, ci doar analizarea arhivelor cadastrale, întocmirea actelor de constatare și actualizarea înscrierilor din registru. Costul total estimat este de 15,85 milioane de lei, din care circa 1 milion lei va fi cheltuit în 2026, 6,7 milioane lei în 2027 și 8,1 milioane lei în 2028.

Scopul declarat este ca, după finalizarea procesului, responsabilitatea administrării blocurilor să revină clar proprietarilor din condominiu, iar datele cadastrale să reflecte situația reală din teren.

Programul urmează să fie implementat de Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru, prin intermediul Cadastrul Bunurilor Imobile, care va prezenta anual rapoarte privind stadiul lucrărilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#blocuri locative #condominiu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reorganizarea Întreprinderii de Stat Calea Ferată din Moldova (CFM) urmează să fie examinată în ședința Guvernul din 4 februarie, printr-un proiect de hotărâre care prevede separarea activităților comerciale de cele de administrare a infrastructurii feroviare.

În urma reformei va fi creată Societatea pe Acțiuni CFM ”Pasageri și Marfă”, companie cu capital integral de stat, care va prelua transportul de pasageri și de mărfuri, în timp ce ÎS Calea Ferată din Moldova va rămâne administrator al infrastructurii feroviare. Statul, prin Agenția Proprietății Publice, va fi acționar unic al noii societăți.

Noua companie va deveni succesor de drepturi și obligații pentru activitățile de transport preluate, în baza unui bilanț de repartiție. Potrivit datelor din nota informativă, societatea ar urma să preia active în valoare de circa 1,526 miliarde de lei, un capital propriu de aproximativ 869,4 milioane de lei, dar și datorii importante, inclusiv 343,3 milioane de lei datorii pe termen lung și 60,5 milioane de lei datorii curente. Din acestea fac parte și obligații față de angajați, estimate la 36 milioane de lei, precum și datorii către bugetul asigurărilor sociale de 23,1 milioane de lei.

În capitalul social al noii societăți vor fi incluse bunuri imobile și echipamente utilizate pentru transportul de pasageri și marfă, inclusiv depouri și alte construcții din Chișinău, Bălți și Basarabeasca. Întreprinderea de stat CFM nu va fi lichidată, dar își va schimba rolul, urmând să gestioneze infrastructura feroviară – liniile, stațiile și instalațiile tehnice – în baza unui contract multianual care urmează să fie elaborat de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Reorganizarea are loc pe fundalul unei situații financiare dificile. Dacă în 2022 CFM înregistra un profit de 62,1 milioane de lei, în 2023 compania a trecut pe pierderi de 143,9 milioane de lei, iar în 2024 a ajuns la o pierdere de 322,6 milioane de lei, cea mai mare din ultimii ani.

Dezechilibrul dintre venituri și cheltuieli s-a accentuat. În 2024, veniturile din vânzări au fost de 635,1 milioane de lei, în timp ce costurile au ajuns la 897,9 milioane de lei, ceea ce a generat o pierdere brută de 262,7 milioane de lei și o marjă brută negativă de 41%. Documentul arată că veniturile au avut fluctuații mari în ultimii ani: de la 599 milioane de lei în 2020, la un vârf de 1,28 miliarde de lei în 2022, după care au scăzut din nou semnificativ.

Indicatorii de rentabilitate confirmă declinul: rentabilitatea capitalului propriu a ajuns la −10% în 2024, iar rentabilitatea activelor s-a menținut negativă în toți anii analizați, între −3% și −7%, ceea ce arată o capacitate redusă a activelor de a genera profit.

La sfârșitul lunii septembrie 2025, CFM avea peste 3 700 de angajați, iar restanțele salariale acumulaseră zeci de milioane de lei. O parte dintre salariații implicați direct în activitatea de transport urmează să fie transferați la noua societate, cu preluarea drepturilor și obligațiilor aferente contractelor de muncă, în timp ce eventualele reduceri de personal vor trebui să respecte legislația muncii.

Autorii proiectului susțin că separarea activităților ar trebui să permită o gestionare mai clară a costurilor, reducerea pierderilor și crearea premiselor pentru atragerea investițiilor și modernizarea sistemului feroviar din Republica Moldova.