Cine sunt cei trei titani ai lumii financiare care controlează bursele, activele la nivel global şi companiile mari

Larry Fink, Ray Dalio şi Marc Benioff şi-a anunţat prezenţa la Forumul Economic Mondial de la Davos din ianuarie, eveniment ce aduce împreună cei mai puternici şi influenţi oameni de pe planetă. Fink, şeful BlackRock, cel mai mare manager de active din lume, alături de Benioff, şeful gigantui tech Salesforce şi Dalio, o legendă în lumea investiţiilor, se vor alătura politicienilor, bancherilor de top şi miliardarilor la Davos unde vor discuta problemele lumii de la datoriile ţărilor, la economia globală şi protejarea planetei, scrie Bloomberg.

Evenimentul este principalul centru de networking pentru marile personalităţi ale lumii, în pofida temerilor de lungă durată privind creşterea inegalităţii în materie de bogăţie şi a tensiunilor geopolitice, care au determinat unii participanţi anteriori să boicoteze cea de-a 55-a ediţie a Davos.

Conflictele armate reprezintă principalul risc global în 2025, potrivit unui sondaj WEF publicat săptămâna aceasta, subliniind consecinţele acţiunilor militare în curs, inclusiv războiul Rusia-Ucraina şi creşterea retoricii protecţioniste susţinute de lideri politici precum preşedintele ales al SUA, Donald Trump. Tema principală a forumului, care va găzdui aproximativ 3 000 de participanţi, este „Colaborarea pentru era inteligentă”.

„Ne confruntăm cu crize interconectate. Dacă nu facem ceva, consecinţele ar putea fi resimţite de generaţiile viitoare”, a spus Mark Elsner, şeful WEF pentru riscurile globale.

Andrew Forrest, magnatul australian al idustriei miniere, este cea mai bogată personalitate care va ţine un discurs la Davos despre starea climei. Forrest are o avere estimată la 22,6 mld. dolari graţie participaţiei sale la gigantul minier Fortescue Metals Group, fiind totodată a 87-a cea mai bogată persoană din lume.

Donald Trump, care îşi va începe mandatul de preşedinte începând cu 17 ianuarie, va fi de asemenea prezent la Davos alături de miliardarii americani, printre care se numără Brian Armstrong, fondatorul Coinbase şi Matthew Prince, CEO-ul Cloudflare. Deşi Trump va participa la eveniment în sistem remote, participarea sa care coincide cu săptămâna în care se întoarce la Casa Albă promite să facă din discursul său unul dintre cele mai urmărite momente.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#companii #burse #bani #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.