Cine umple pușculița UE și cine o golește: Germania plătește miliarde, în timp ce Grecia, Polonia și România iau grosul

Germania a rămas cel mai mare contributor net la bugetul Uniunii Europene în 2024, în pofida unei crize economice prelungite, deşi plăţile sale au scăzut semnificativ faţă de anii precedenţi, potrivit unui studiu realizat de Institutul Economic German IW şi consultat miercuri de Reuters.

Anul trecut, cea mai mare economie a Europei a plătit cu 13,1 miliarde de euro mai mult la bugetul UE decât a primit. Cu toate acestea, problemele cu care se confruntă economia germană şi-au pus amprenta, plăţile nete fiind într-o tendinţă descendentă, ajungând la 19,7 miliarde de euro în 2022 şi 17,4 miliarde de euro în 2023, scrie Agerpres.

Franţa s-a clasat pe locul al doilea cu plăţi nete la bugetul UE de 4,8 miliarde de euro, urmată de Italia cu 1,6 miliarde de euro. De cealaltă parte, Grecia a fost cel mai mare beneficiar net, cu 3,5 miliarde de euro, urmată de Polonia cu 2,9 miliarde de euro şi România cu 2,7 miliarde de euro.

Pe cap de locuitor, cetăţenii germani au plătit aproximativ 157 de euro net la bugetul UE, cea mai mare sumă, urmaţi de irlandezi cu 130 de euro.

„Bugetul UE este o oglindă a relaţiilor de putere economică din Europa”, a declarat analistul IW, Samina Sultan. Ţările cu ritmuri ridicate de creştere, precum Polonia, primesc mai puţin sprijin, în timp ce „Germania şi Franţa sunt copiii problemă ai UE”. Prognozele arată că, şi în acest an, Germania va înregistra o creştere economică sub media europeană, ceea ce înseamnă că este posibil să scadă în continuare contribuţia sa netă, a spus Sultan.

Comisia Europeană a publicat statistici privind contributorii şi beneficiarii neţi la bugetul UE până în 2020, dar de atunci a încetat să mai facă acest lucru din motive politice, potrivit IW.

#buget ue #tarile ue #contributii #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Iranul ar putea provoca o „catastrofă digitală” în statele din Golful Persic, prin deteriorarea cablurilor submarine de transmisie a datelor, potrivit unor informații publicate de agenția Tasnim News Agency, apropiată de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice.

Agenția a publicat o hartă a cablurilor din Strâmtoarea Ormuz și a avertizat că, în cazul în care mai multe linii ar fi întrerupte simultan fie accidental, fie intenționat „o catastrofă digitală ar zgudui statele arabe din Golful Persic”.

Potrivit datelor, cel puțin șapte cabluri de telecomunicații traversează fundul strâmtorii, inclusiv sistemele Falcon, AAE-1, TGN-Gulf și SEA-ME-WE, care conectează regiunea cu centre de date din Orientul Mijlociu, Europa și Asia. Din cauza tensiunilor diplomatice cu Teheranul, aceste cabluri sunt amplasate în principal în apele Oman, nu ale Iranului.

Deși o eventuală întrerupere ar afecta și Iranul, sursa citată susține că țara ar fi „mult mai puțin vulnerabilă”, deoarece depinde într-o măsură mai mică de aceste conexiuni.

Oficial, autoritățile iraniene nu au comentat informațiile, însă mesajul este interpretat de analiști drept o amenințare indirectă.

Experții de la Stimson Center atrag atenția că peste 15% din traficul global de date trece prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce face din această infrastructură una critică pentru statele din regiune, inclusiv Emiratele Arabe Unite, Qatar, Bahrain, Kuweit și Arabia Saudită.