Cine vrea să jefuiască Moldova? Licitația centralelor de cogenerare, deturnată spre oferte cu 40% mai scumpe

Procedura de licitație pentru instalarea centralelor de cogenerare de înaltă eficiență la CT Vest și CET Sursa 3, o investiție de peste 81 milioane de euro din cadrul proiectului PIESACET-2 — a ajuns într-un moment complicat. În timp ce mai mulți participanți acuză trucarea licitației și excluderea abuzivă a unor ofertanți, Ministerul Energiei confirmă oficial că statul nu poate susține financiar ofertele rămase în concurs, iar Banca Mondială trimite la Chișinău o misiune energetică în perioada 24–27 noiembrie 2025 pentru clarificări urgente.

Proiectul, finanțat de Banca Mondială prin BIRD și gestionat de UCIPE, vizează instalarea unor motoare de cogenerare la CT Vest și CET Sursa 3, precum și modernizarea rețelelor de transformare și distribuție. Valoarea totală a pachetului este de 92 milioane de euro, din care componenta de cogenerare reprezintă 81 milioane de euro. Prima licitație internațională a fost lansată în 2023, însă anulată în 2024; o procedură nouă a fost deschisă la finalul anului 2024, după revizuirea documentației.

La licitație s-au înscris patru companii: BCC Group (Azerbaidjan), consorțiul condus de Iltechno (Turcia), Onur Group (Turcia) și Synergy Construct (Ungaria). Ulterior, UCIPE a descalificat BCC Group și Synergy Construct, invocând motive procedurale. În cazul BCC Group, decizia s-a bazat pe o presupusă neconformitate a documentului Bid Security, deși compania susține că a respectat exact indicațiile UCIPE — inclusiv formula privind valabilitatea garanției până la 25 octombrie 2025, dată comunicată chiar de autorități.

Rămase în concurs, ofertele liderilor turci au ridicat semne de întrebare: Iltechno a înaintat un preț de 111,5 milioane euro, iar Onur Group — 114 milioane euro. Diferența față de valoarea estimată a proiectului (81 milioane euro) și față de oferta BCC Group — 75,5 milioane euro, care nu a fost deschisă oficial, dar a fost comunicată în corespondența cu autoritățile — conturează o posibilă supralicitate de aproximativ 36 milioane euro.

Într-o adresare oficială emisă pe 17 octombrie 2025, Ministerul Energiei confirmă că statul nu poate susține prețurile ofertate de companiile rămase în licitație, precizând că acestea „depășesc semnificativ limitele bugetare stabilite” și că procedura trebuie reevaluată pentru a asigura eficiența financiară și sustenabilitatea proiectului. Totodată, ministerul recunoaște existența sesizărilor venite din partea ofertanților eliminați, care contestă deciziile UCIPE, și notează că un preț atât de ridicat ar pune în pericol capacitatea Republicii Moldova de a implementa proiecte energetice strategice.

Presa economică și surse din sector avertizează că o eventuală atribuire a contractului la un preț majorat cu peste 36 milioane euro ar genera un prejudiciu substanțial bugetului de stat, estimat la circa 700 milioane lei.

În paralel, Banca Mondială a anunțat o misiune la Chișinău între 24 și 27 noiembrie 2025, cu obiectivul de a discuta situația proiectului, acoperirea eventualului deficit de finanțare, etapele licitației controversate și pregătirea sectorului energetic pentru iarnă. Reprezentanții Băncii Mondiale urmează să prezinte și rezultatele modelului financiar actualizat pentru Termoelectrica, dar și recomandări pentru continuarea proiectului.

La sfârșitul săptămânii trecute, redacția BANI.MD a transmis ministrului Energiei, Dorin Junghietu, un set de patru întrebări referitoare la licitația pentru centralele de cogenerare de la Termoelectrica. Astăzi, 24 noiembrie, redacția a revenit cu un nou mesaj, iar ministrul ne-a direcționat către echipa de comunicare. În consecință, întrebările au fost expediate serviciului de comunicare al ministerului.

Întrebările adresate sunt următoarele:

Cum explică Ministerul diferența de peste 36 milioane de euro dintre prețul estimat (81 milioane euro) și ofertele rămase în concurs (111,5–114 milioane euro) pentru proiectul centralelor de cogenerare de la Termoelectrica?
Consideră Ministerul Energiei că această diferență reprezintă un risc substanțial de prejudiciu pentru bugetul de stat?
A fost solicitată o expertiză tehnică independentă pentru a determina dacă ofertele companiilor turcești sunt justificate sau artificial umflate?
Ministerul afirmă că statul „nu-și poate permite” aceste prețuri. Care este, în acest context, motivul pentru care licitația nu a fost suspendată imediat?

Redacția BANI.MD va publica răspunsurile Ministerului Energiei imediat ce acestea vor fi furnizate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cogenerare #termoelectrica #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.