Ciucă la un forum euro-atlantic: O Ucraină mai sigură, o Republică Moldova mai sigură aduc mai multă siguranţă României

28 Sept. 2023, 12:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Sept. 2023, 12:15 // Actual //  bani.md

Preşedintele Senatului Nicolae Ciucă a transmis joi, 28 septembrie, în cadrul celei de-a doua ediţii a Euro-Atlantic Resilience Forum, că întărirea rezilienţei României este esenţială pentru provocările de securitate care pot apărea în perioada următoare.

”Este o onoare să particip la cea de-a doua ediţie a Forumului euroatlantic de rezilienţă, dedicat rezilienţei pe mare şi impactului acesteia pe uscat. Îi salut pe toţi prietenii şi colegii noştri din NATO sau din Armata Română şi regret că o delegaţie în străinătate mă împiedică să fiu prezent. Mulţumesc organizatorilor de la Centrul Euro-Atlantic de Rezilienţă şi Senatului României pentru efortul şi dedicarea constantă de a face din acest Forum un excelent cadru de dezbateri”, a spus preşedintele Senatului.

Nicolae Ciucă arată că ”Centrul Euro-Atlantic de Rezilienţă are o contribuţie semnificativă la creşterea rezilienţei NATO, a Uniunii Europene şi a statelor membre ale acestora. Salut invitaţia formulată Centrului la seminarul NATO de la Riga, în aprilie 2023, de către NATO ACT (Allied Transformation Command), de a prezenta viziunea sa euro-atlantică asupra rezilienţei societale. Sunt mândru să anunţ că România, prin Centrul Euro-Atlantic de Rezilienţă (E-ARC), va găzdui primul curs NATO Resilience Civil Experts, anul acesta, la Bucureşti. Ştiu că Centrul colaborează deja cu NATO în misiuni de evaluare şi sprijin în domeniul rezilienţei în diverse state din regiunea Mării Negre”.

Președintele Senatului a mai afirmat că EARC este, de asemenea, un pilon important în susţinerea eforturilor de politică externă ale României și a obiectivelor UE privind consolidarea rezilienţei statelor din regiune.
”Centrul contribuie la activitatea Misiunii civile de sprijin al UE pentru Republica Moldova, a cărei misiune este de a consolida rezilienţa sectorului de securitate în domeniul gestionării crizelor şi de a contracara ameninţările hibride. Experţi români de top se vor afla la Kiev în această toamnă pentru a oferi programe de instruire pentru Misiunea de consiliere a Uniunii Europene în Ucraina. În acelaşi timp, experţi ucraineni sunt deja implicaţi în activităţile Centrului în calitate de experţi asociaţi. Prin urmare, Centrul este o iniţiativă românească fermă şi de succes, care a dovedit într-un timp scurt că poate contribui în mod semnificativ şi substanţial la întărirea rezilienţei UE şi NATO, precum şi a statelor membre şi a partenerilor din cadrul acestor organizaţii”, spune Ciucă.

Preşedintele Senatului subliniază că ”creşterea rezilienţei noastre nu a fost niciodată o chestiune mai importantă având în vedere provocările cu care ne confruntăm în contextul agresiunii ruseşti din Ucraina”.
”Este clar că o rezilienţă naţională şi colectivă solid construită este vitală pentru eforturile noastre de a proteja populaţia şi de a asigura o politică de descurajare şi de apărare eficientă. De mai bine de 15 ani, începând cu invazia Georgiei de către Rusia în 2008, anexarea ilegală a Crimeei şi culminând cu războiul împotriva Ucrainei din februarie 2022, Rusia a dovedit că reprezintă cea mai periculoasă țară”, a spus el.

Ciucă mai arată că în acest cadru general, întărirea rezilienţei României este esenţială pentru provocările de securitate care pot apărea în perioada următoare, pornind de la creşterea capacităţii de răspuns la ameninţările hibride.

”Sprijinul acordat Ucrainei şi Republicii Moldova, vecinii noştri, este o modalitate prin care putem îmbunătăţi semnificativ rezilienţa României. De la începutul războiului, România a primit peste 6 milioane de cetăţeni ucraineni. În plus, România asigură principala rută pentru exportul de cereale ucrainene. De la începutul războiului, peste 25,5 milioane de tone de produse agricole din Ucraina au fost exportate prin România. În acelaşi timp, ţara noastră va continua să ofere sprijin activ Republicii Moldova, inclusiv pentru continuarea parcursului său european ireversibil”, a afirmat preşedintele Senatului.

Nicolae Ciucă a menţionat că este vitală obţinerea în cel mai scurt timp a deciziei politice de deschidere a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană a Republicii Moldova şi a Ucrainei.

”Este foarte clar: o Ucraină mai sigură, o Republică Moldova mai sigură aduc mai multă siguranţă României. Nu în ultimul rând, o componentă importantă a rezilienţei este capacitatea de a rezista la activităţile de dezinformare. Valul masiv de dezinformare, potenţat de propaganda care a însoţit invazia ilegală a Ucrainei de către Rusia şi care a permis renaşterea naţionalismului, reprezintă un pericol tot mai mare pentru societatea românească”, a mai spus Ciucă.
”Este nevoie de un efort comun al instituţiilor naţionale şi internaţionale, dar şi al cetăţenilor, pentru a contracara efectele tot mai nocive ale dezinformării, care pun în pericol însăşi securitatea statelor. În concluzie, este clar că rezilienţa este esenţială pentru state şi instituţii internaţionale. Doar lucrând împreună putem depăşi aceste vremuri complicate şi ne putem proteja cetăţenii”, a spus în final Nicolae Ciucă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

24 Ian. 2026, 10:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Ian. 2026, 10:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Activele oficiale de rezervă ale Republicii Moldova au continuat să crească la începutul anului 2026 și au depășit pragul de 5,11 miliarde de euro, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

La data de 16 ianuarie 2026, activele oficiale de rezervă au constituit 5,113 miliarde euro, în creștere față de 9 ianuarie 2026, când acestea se situau la 5,104 miliarde euro, și față de 2 ianuarie 2026, când nivelul rezervelor era de 5,097 miliarde euro.

Comparativ, la 31 decembrie 2025, rezervele valutare se cifrau la 5,104 miliarde euro, iar pe parcursul lunii decembrie 2025 acestea au oscilat între 5,087 miliarde euro (26 decembrie) și 5,090 miliarde euro (19 decembrie).

Structura rezervelor arată că cea mai mare pondere revine rezervelor valutare în valută convertibilă, care la 16 ianuarie 2026 au însumat 5,095 miliarde euro. Din această sumă, aproximativ 4,52 miliarde euro au fost plasate în valori mobiliare, iar circa 579 milioane euro reprezentau disponibilități și plasări la termen, majoritatea acestora fiind deținute la alte bănci centrale, Banca Reglementelor Internaționale și Fondul Monetar Internațional.

Poziția de rezervă la FMI s-a menținut la un nivel modest, de circa 5,9 milioane euro, în timp ce deținerile de aur monetar au ajuns la 9,46 milioane euro, în creștere față de finalul anului 2025. De asemenea, valoarea drepturilor speciale de tragere (DST) a urcat la început de 2026, până la 9,2 milioane euro, de la niveluri sub 2 milioane euro înregistrate la sfârșitul anului trecut.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!