CMC a adat undă verde atragerii a 65 milioane de lei prin titluri municipale. Ce vrea să facă primăria cu banii

10 Oct. 2021, 08:02
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Oct. 2021, 08:02 // Actual //  bani.md

Primăria Chișinăului urmează să emită obligațiuni în sumă de 65 milioane de lei. Decizia a fost aprobată de Consiliul municipal Chișinău.

Obligațiunile municipale cu scadența de 7 ani vor fi emise cu sprijinul Agroindbank, care a câștigat licitația de intermediere pentru subscrierea/plasarea primei emisiuni de obligațiuni municipale.

Banii atrași prin intermediul obligațiunilor vor fi utilizați pentru modernizarea parcului de troleibuze din Chișinău. În 2021, bugetul municipalității a planificat în acest scop investiții de 99 de milioane de lei – o parte din bani vor fi din credite, iar altă parte din obligațiunile municipale.

Prospectul ofertei publice pentru plasarea obligațiunilor municipale din Chișinău va fi prezentat Comisiei Naționale a Pieței Financiare. Rata medie a obligațiunilor municipale va fi una variabilă și este egală cu rata medie ponderată a VMS cu circulație de 364 de zile pentru o perioadă de 6 luni anterioară plasării cuponului + marjă fixă de 1,1%.

Legislația națională spune că obligațiunile emise de agențiile guvernamentale locale sunt instrumente de datorie pentru obținerea finanțării, de obicei pentru investiții de capital. În acest an au fost emise pentru prima dată titluri municipale de către primăriile din Sîngera și Ceadîr-Lunga – obligațiuni municipale în valoare totală de 7,5 milioane de lei. Cu banii adunați, primăria Ceadîr-Lunga intenționează să implementeze proiectul de îmbunătățire a infrastructurii rutiere din municipiu. Iar primăria din Sîngera intenționează să finanțeze construcția apeductului în zona Sîngera-Revaca.

Obligaţiuni municipale ce nu depăşesc 20% din veniturile anuale

Experienţa unor state denotă mai multe oportunităţi oferite de obligaţiunile municipale pentru dezvoltarea locală. Cele mai răspândite avantaje pentru comunităţile locale, urmare a utilizării obligaţiunilor municipale, sunt flexibilitatea în stabilirea termenilor şi condiţiilor de rambursare, povara echitabilă a costurilor şi accesul la beneficii, evitarea costurilor adiţionale prin finalizarea mai rapidă a proiectelor, accesul la resurse nerambursabile din fonduri europene şi alte fonduri de dezvoltare şi creşterea vizibilităţii şi a încrederii investitorilor.

Deşi teoretic legislaţia naţională permite contractarea datoriei de către APL prin emisiunea de obligaţiuni, o serie de constrângeri de ordin fiscal şi legal reduc din perspectivele utilizării acestui instrument. În primul rând, este vorba despre tratamentul fiscal nefavorabil la care sunt supuşi investitorii în raport cu alte instrumente investiţionale (ex. depozitele bancare sau valorile mobilia­re de stat). În al doilea rând, limitele în care trebuie să se încadreze deservirea anuală a datoriei par destul de reduse în comparaţie cu capitalul necesar pentru finanţarea unor investiţii ample pe termen lung. În cele din urmă, imposibilitatea emisiunii de valori mobiliare în valută îngustează grupul potenţialilor investitori, excluzând practic diaspora şi investitorii străini.

Autorităţile locale pot contracta o datorie pe termen lung doar dacă suma totală a plăţilor anuale nu va depăşi 20% din veniturile anuale, cu excepţia transferurilor cu destinaţie specială. Excepţie este prevăzută pentru municipiul Chişinău şi Bălţi unde această limită este de 30%. În condiţiile în care veniturile anuale proprii ale unor APL constituie valori relativ joase, limitarea actuală a gradului admis de îndatorare la doar 20% din totalul veniturilor anuale fără transferurile cu destinaţie specială dezavantajează APL de a recurge la emisiunea de obligaţiuni. Or, sumele care ar putea fi contractate prin această modalitate, odată fiind limitate, ar putea fi insuficiente pentru finanţarea unor proiecte investiţionale locale însemnate. În acelaşi timp, practica internaţională prevede un plafon maxim de îndatorare de 30%, dar trebuie ţinut cont de faptul că şi nivelul de autonomie financiară este mai extins, respectiv, veniturile proprii au o pondere mai mare.

Realitatea Live

30 Nov. 2025, 09:28
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
30 Nov. 2025, 09:28 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII