CMC a adat undă verde atragerii a 65 milioane de lei prin titluri municipale. Ce vrea să facă primăria cu banii

Primăria Chișinăului urmează să emită obligațiuni în sumă de 65 milioane de lei. Decizia a fost aprobată de Consiliul municipal Chișinău.

Obligațiunile municipale cu scadența de 7 ani vor fi emise cu sprijinul Agroindbank, care a câștigat licitația de intermediere pentru subscrierea/plasarea primei emisiuni de obligațiuni municipale.

Banii atrași prin intermediul obligațiunilor vor fi utilizați pentru modernizarea parcului de troleibuze din Chișinău. În 2021, bugetul municipalității a planificat în acest scop investiții de 99 de milioane de lei – o parte din bani vor fi din credite, iar altă parte din obligațiunile municipale.

Prospectul ofertei publice pentru plasarea obligațiunilor municipale din Chișinău va fi prezentat Comisiei Naționale a Pieței Financiare. Rata medie a obligațiunilor municipale va fi una variabilă și este egală cu rata medie ponderată a VMS cu circulație de 364 de zile pentru o perioadă de 6 luni anterioară plasării cuponului + marjă fixă de 1,1%.

Legislația națională spune că obligațiunile emise de agențiile guvernamentale locale sunt instrumente de datorie pentru obținerea finanțării, de obicei pentru investiții de capital. În acest an au fost emise pentru prima dată titluri municipale de către primăriile din Sîngera și Ceadîr-Lunga – obligațiuni municipale în valoare totală de 7,5 milioane de lei. Cu banii adunați, primăria Ceadîr-Lunga intenționează să implementeze proiectul de îmbunătățire a infrastructurii rutiere din municipiu. Iar primăria din Sîngera intenționează să finanțeze construcția apeductului în zona Sîngera-Revaca.

Obligaţiuni municipale ce nu depăşesc 20% din veniturile anuale

Experienţa unor state denotă mai multe oportunităţi oferite de obligaţiunile municipale pentru dezvoltarea locală. Cele mai răspândite avantaje pentru comunităţile locale, urmare a utilizării obligaţiunilor municipale, sunt flexibilitatea în stabilirea termenilor şi condiţiilor de rambursare, povara echitabilă a costurilor şi accesul la beneficii, evitarea costurilor adiţionale prin finalizarea mai rapidă a proiectelor, accesul la resurse nerambursabile din fonduri europene şi alte fonduri de dezvoltare şi creşterea vizibilităţii şi a încrederii investitorilor.

Deşi teoretic legislaţia naţională permite contractarea datoriei de către APL prin emisiunea de obligaţiuni, o serie de constrângeri de ordin fiscal şi legal reduc din perspectivele utilizării acestui instrument. În primul rând, este vorba despre tratamentul fiscal nefavorabil la care sunt supuşi investitorii în raport cu alte instrumente investiţionale (ex. depozitele bancare sau valorile mobiliare de stat). În al doilea rând, limitele în care trebuie să se încadreze deservirea anuală a datoriei par destul de reduse în comparaţie cu capitalul necesar pentru finanţarea unor investiţii ample pe termen lung. În cele din urmă, imposibilitatea emisiunii de valori mobiliare în valută îngustează grupul potenţialilor investitori, excluzând practic diaspora şi investitorii străini.

Autorităţile locale pot contracta o datorie pe termen lung doar dacă suma totală a plăţilor anuale nu va depăşi 20% din veniturile anuale, cu excepţia transferurilor cu destinaţie specială. Excepţie este prevăzută pentru municipiul Chişinău şi Bălţi unde această limită este de 30%. În condiţiile în care veniturile anuale proprii ale unor APL constituie valori relativ joase, limitarea actuală a gradului admis de îndatorare la doar 20% din totalul veniturilor anuale fără transferurile cu destinaţie specială dezavantajează APL de a recurge la emisiunea de obligaţiuni. Or, sumele care ar putea fi contractate prin această modalitate, odată fiind limitate, ar putea fi insuficiente pentru finanţarea unor proiecte investiţionale locale însemnate. În acelaşi timp, practica internaţională prevede un plafon maxim de îndatorare de 30%, dar trebuie ţinut cont de faptul că şi nivelul de autonomie financiară este mai extins, respectiv, veniturile proprii au o pondere mai mare.

#titluri #modernizare #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.