CNA constată interese ascunse la majorarea ratei de bază: Persoane de la BNM, interesate în obținerea veniturilor

În raportul său anual CNA constată interese ascunse la BNM la majorarea ratei de bază. Mai multe persoane de la Banca Națională a Moldovei au interese directe în mai multe bănci sistemice și înregistrează venituri din conturile de depozit.

Analiza măsurilor de politică monetară prin prisma intereselor reprezentanților organelor de conducere a Băncii Naționale a Moldovei a scos în evidență că măsurile recente de majorare a ratei de bază s-au efectuat în condițiile în care 8 din 9 persoane responsabile de conducerea și organizarea Băncii Naționale a Moldovei au conexiuni directe şi indirecte cu instituțiile financiare din RM (MAIB, OTP Bank, Victoria Bank) şi străinătate, manifestate prin deținerea diferitor calități (interese personale), înregistrarea veniturilor salariale, înregistrarea veniturilor din deținerea conturilor de depozit, deținerea mijloacelor financiare pe alte diferite conturi, precum şi deținerea cotelor părţi din acțiunile acestora.

Anul trecut, pe fundalul inflației galopante care a ajuns la 34% anul trecut, BNM a majorat rata de bază până 21,5%, ceea ce a dus la scumpirea creditelor. Ulterior, banca centrală la sfârșitul anului trecut a început să relaxeze rata de politică. În ultima ședință Consiliului de Administrare al băncii, rata a fost redus cu 3 puncte procentuale, la 17%.

Guvernatorul Octavian Armașu spunea că relaxarea politicii monetare s-a făcut pentru susținerea echilibrării economiei și a cererii agregate și accelerarea consumului activând canalele de transmise inclusiv cel de creditare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#profituri #Rata de bază #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.