CNA constată interese ascunse la majorarea ratei de bază: Persoane de la BNM, interesate în obținerea veniturilor

În raportul său anual CNA constată interese ascunse la BNM la majorarea ratei de bază. Mai multe persoane de la Banca Națională a Moldovei au interese directe în mai multe bănci sistemice și înregistrează venituri din conturile de depozit.

Analiza măsurilor de politică monetară prin prisma intereselor reprezentanților organelor de conducere a Băncii Naționale a Moldovei a scos în evidență că măsurile recente de majorare a ratei de bază s-au efectuat în condițiile în care 8 din 9 persoane responsabile de conducerea și organizarea Băncii Naționale a Moldovei au conexiuni directe şi indirecte cu instituțiile financiare din RM (MAIB, OTP Bank, Victoria Bank) şi străinătate, manifestate prin deținerea diferitor calități (interese personale), înregistrarea veniturilor salariale, înregistrarea veniturilor din deținerea conturilor de depozit, deținerea mijloacelor financiare pe alte diferite conturi, precum şi deținerea cotelor părţi din acțiunile acestora.

Anul trecut, pe fundalul inflației galopante care a ajuns la 34% anul trecut, BNM a majorat rata de bază până 21,5%, ceea ce a dus la scumpirea creditelor. Ulterior, banca centrală la sfârșitul anului trecut a început să relaxeze rata de politică. În ultima ședință Consiliului de Administrare al băncii, rata a fost redus cu 3 puncte procentuale, la 17%.

Guvernatorul Octavian Armașu spunea că relaxarea politicii monetare s-a făcut pentru susținerea echilibrării economiei și a cererii agregate și accelerarea consumului activând canalele de transmise inclusiv cel de creditare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#profituri #Rata de bază #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sprijinirea tranziției tinerilor de la studii către piața muncii s-a aflat în centrul ședinței Grupului de lucru nr. 6 „Dezvoltarea Pieței Muncii”, organizată în cadrul Consiliul Economic pe lângă Prim-ministrul Republicii Moldova. Reuniunea a fost prezidată de Sergiu Harea, președintele Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova.

Agenda ședinței a inclus prezentarea inițiativei Comisie Europene – Garanția pentru Tineret, un model de politică publică aplicat cu succes în mai multe state europene și din regiune. Acesta presupune oferirea, într-un termen scurt după finalizarea studiilor sau după intrarea în șomaj, a unei oferte concrete de angajare, educație, formare profesională, ucenicie sau stagii de practică.

Experții implicați în programul EU4Youth Faza III au relatat despre conceptul programului Garanția pentru Tineret (Youth Guarantee) și modul în care funcționează la nivel european. În cadrul ședinței au fost analizate bunele practici în implementarea Garanției pentru Tineret, inclusiv exemple relevante din Lituania, care demonstrează eficiența acestui mecanism prin cooperare interinstituțională, servicii personalizate pentru tineri și implicarea activă a angajatorilor. Totodată, a fost prezentat stadiul actual de implementare a Garanției pentru Tineret în Ucraina, oferind perspective utile privind adaptarea acestui instrument în contexte economice și sociale diferite.

De asemenea, discuțiile au abordat stadiul actual al gradului de informare a tinerilor din grupul NEETs în Republica Moldova, fiind analizate măsurile existente și necesitatea consolidării mecanismelor de informare, orientare și sprijin pentru integrarea acestora pe piața muncii.

Sergiu Harea a subliniat importanța dialogului instituțional și a cooperării intersectoriale pentru dezvoltarea unei piețe a muncii moderne și competitive. În acest context, Președintele CCI a menționat că sprijinirea angajării tinerilor și dezvoltarea competențelor reprezintă investiții strategice în viitorul economiei Republicii Moldova.

”Tranziția tinerilor de la sistemul educațional către piața muncii rămâne una dintre provocările majore cu care se confruntă Republica Moldova. Mulți tineri întâmpină dificultăți în obținerea primului loc de muncă, din cauza lipsei experienței profesionale, a nepotrivirii competențelor sau a accesului limitat la informații și oportunități de angajare. În acest context, în Republica Moldova au fost inițiate măsuri de sprijin pentru angajarea tinerilor, inclusiv programe naționale de stimulare a angajării tinerilor pentru prima dată în industrii de importanță strategică”, menționează CCI într-un comunicat.

Totodată, a fost subliniată oportunitatea extinderii și lansării unor mecanisme naționale suplimentare de facilitare a angajării tinerilor, aliniate bunelor practici europene.

În încheiere, participanții au concluzionat că Garanția pentru Tineret reprezintă un instrument eficient pentru sprijinirea tranziției tinerilor către piața muncii, iar schimbul de experiență și cooperarea interinstituțională contribuie la consolidarea politicilor de ocupare a tinerilor pe termen mediu și lung.

Ședința precedentă a Grupului de lucru nr. 6 a avut loc la 22 decembrie 2025, în cadrul căreia au fost discutate reformele prioritare în domeniul muncii și protecției sociale în noul context guvernamental, fiind totodată consultat și aprobat Planul de activitate al Grupului de lucru pentru anul 2026, necesar pentru sprijinirea dezvoltării forței de muncă calificate și a condițiilor de muncă moderne.