CNAS solicită angajaților prezentarea operativă a Dărilor de seamă IPC 21

Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS) vine cu o informație către angajați. Instituția reaminteşte angajatorilor să prezinte Dările de seamă IPC 21 cât mai curând posibil, pentru a nu afecta stabilirea drepturilor sociale ale persoanelor asigurate, în special, a îndemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă.

Termenul de prezentare a Dării de seamă IPC 21 este stabilit prin lege, pentru plătitorii de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat, până la data de 25 a lunii următoare lunii de gestiune. În mare parte agenţii economici respectă termenul prevăzut de legislaţie, însă nu toți țin cont de faptul că în tabelul nr.2 din Darea de seamă IPC 21 se conţine informaţia care stă la baza stabilirii prestaţiilor de asigurări sociale, pensiilor şi indemnizaţiilor şi care urmează a fi înscrisă corect.

În acelaşi timp, legislaţia prevede termene concrete de stabilire a prestaţiilor sociale de către CNAS. De aceea, pentru a nu afecta drepturile persoanelor asigurate, care, de fapt, sunt angajaţii întreprinderilor, atragem atenția ca informaţia despre contribuţiile calculate şi achitate să fie înscrisă corect în Darea de seamă IPC 21, cu depunerea operativă a acesteia în mod electronic sau pe suport de hârtie, după caz.

#dari de seama #CNAS #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.