CNN: De ce toată lumea, mai puțin americanii, suferă atunci când dolarul este puternic

Dolarul american a fost pe val anul acesta. Pentru turiștii americani care vizitează Europa, un dolar puternic este o veste bună, dar lucrurile nu sunt atât de roz pentru restul lumii, scrie CNN.

Valoarea dolarului american a crescut cu peste 10% în 2022 față de celelalte monede de top până aproape de cel mai mare nivel din ultimele două decenii. Îngrijorați de o eventuală recesiune globală, investitorii s-au grăbit să își schimbe banii în dolari, o monedă considerată sigură în vremuri tulburi.

Moneda americană este încă și mai atractivă datorită campaniei agresive a Rezervei Federale de a ridica ratele dobânzii pentru a combate inflația foarte mare. Investițiile americane sunt foarte profitabile acum pentru că oferă o rentabilitate mai mare.

Turiștii americani se bucură că o noapte la Roma care costa odată 100 de dolari, acum face în jur de 80 de dolari, dar situația este mult mai complicată pentru companiile multinaționale și guvernele străine.

Aproape jumătate din comerțul internațional se face în dolari, iar guvernele care trebuie să își plătească datoriile în moneda americană ar putea întâmpina probleme, în special dacă și-au epuizat rezervele.

„Zâmbetul dolarului”

Valoarea dolarului american tinde să crească atunci când economia americană este foarte puternică sau, oarecum surprinzător, atunci când este slabă și lumea se confruntă cu o recesiune.

Oricare ar fi situația, investitorii consideră moneda a fi o oportunitate de creștere economică sau un refugiu sigur din calea furtunii provocate de criză. Fenomenul este de multe ori numit „zâmbetul dolarului” pentru că are loc în ambele situații extreme.

Restul lumii rămâne, însă, fără prea multe motive să zâmbească. Manik Narain, analist la UBS, a identificat trei motive pentru care un dolar mai puternic ar putea face rău economiilor mai slabe din întreaga lume.

Mărește efortul fiscal;
Încurajează exodul de capital;
Cântărește greu asupra creșterii economice.

#Monede #dolar #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața semințelor de floarea-soarelui din Republica Moldova începe să resimtă presiunea unei oferte externe mai ieftine, în pofida unei ușoare creșteri recente a prețurilor interne, susține economistul Iurie Rija.

Potrivit acestuia, reperul din Portul Constanța indică un nivel de aproximativ 616 dolari pe tonă, în timp ce pe piața internă din Drochia se discută deja un preț de circa 10,60 lei/kg, în creștere față de 10,35 lei/kg anterior. La cursul actual de 17,1241 lei/USD, echivalentul teoretic al reperului extern ar fi de circa 10,55 lei/kg brut, înainte de costuri logistice și marje comerciale.

„Nivelul de 10,60 lei/kg în nordul Moldovei reflectă o piață care încearcă să țină pasul cu paritatea externă, dar care începe să simtă presiunea ofertei”, explică Rija.

Economistul atrage atenția asupra intrării în regiune a navei MV MICHALIS SAN din Argentina, care transportă 27.500 de tone la un preț de 552 USD/t CIF — adică cu transportul și asigurarea incluse. Convertit la cursul actual, acest nivel echivalează cu aproximativ 9,45 lei/kg cost teoretic brut.

Diferența de peste 60 USD/t față de reperul din Constanța indică o presiune clară pe piață. „Într-o piață unde marja este calculată la fiecare 10–15 bani pe kilogram, un asemenea discount este semnificativ”, subliniază Rija.

Expertul consideră că apariția acestei surse alternative mai ieftine explică mișcările actuale de preț și ar putea influența ofertele viitoare. Dacă lotul argentinian devine un reper comercial pentru procesatori, următoarele achiziții interne ar putea reveni sub pragul de 10,50 lei/kg, mai ales în scenariul unei slăbiri continue a dolarului.

Pe termen scurt, diferența dintre 10,35 lei/kg și 10,60 lei/kg este favorabilă fermierilor din nordul țării. Totuși, Rija avertizează că piața nu scade din panică, ci se ajustează la un nou nivel de cost.

„Corabia din Argentina nu aduce doar 27.500 de tone de marfă, ci un nou etalon de preț pentru regiunea Dunării și implicit pentru Republica Moldova”, a concluzionat economistul.